Unul dintre cei mai bogaţi şi puternici oameni din lume nu mai este de acord cu pensionarea la doar 65 de ani

Lumea se confruntă cu o “criză a pensionării” iminentă, care necesită o regândire a pensiilor şi a modelelor de lucru, pe măsură ce progresele medicale sporesc longevitatea, a avertizat marţi directorul general al BlackRock, Larry Fink, în scrisoarea sa anuală adresată directorilor executivi şi investitorilor, foarte urmărită, scrie FT.

Fink, ale cărui misive anterioare au contribuit la creşterea interesului pentru capitalismul participativ şi schimbările climatice, a citat proiecţiile ONU potrivit cărora una din şase persoane la nivel global va avea peste 65 de ani până în 2050, faţă de una din 11 în 2019, în timp ce a cerut o utilizare mai mare la nivel mondial a pieţelor de capital pentru a ajuta lucrătorii să economisească pentru bătrâneţe.

Şeful BlackRock a avertizat, de asemenea, că ascensiunea planurilor de pensii cu contribuţii definite s-a combinat cu presiunea din ce în ce mai mare asupra programului guvernamental de pensii de securitate socială pentru a lăsa SUA deosebit de nepregătite pentru o creştere uriaşă a populaţiei de pensionari.

“Ne concentrăm o cantitate enormă de energie pentru a-i ajuta pe oameni să trăiască o viaţă mai lungă. Dar nici măcar o fracţiune din acest efort nu este cheltuită pentru a-i ajuta pe oameni să-şi permită aceşti ani în plus”, a scris el. “Astăzi, în America, mesajul de pensionare pe care guvernul şi companiile îl transmit lucrătorilor lor este efectiv: “Sunteţi pe cont propriu”.”

Fink a descris decalajul dintre ceea ce economisesc americanii şi ceea ce ar avea nevoie ca fiind “o problemă atât de mare şi de urgentă încât liderii guvernamentali şi corporativi [trebuie] să se oprească din activitatea obişnuită [şi] să iasă din silozurile lor şi să se aşeze la aceeaşi masă pentru a găsi o soluţie”.

Mai mult de jumătate din activele administrate de BlackRock, în valoare de 10 miliarde de dolari, reprezintă economii pentru pensie, inclusiv fonduri de pensii instituţionale, planuri de contribuţii definite ale companiilor cunoscute sub numele de 401(k) şi conturi individuale.

Noua concentrare a lui Fink asupra pensiilor a venit în paralel cu un efort de a găsi o cale de mijloc în războaiele politice privind investiţiile durabile, o abordare pe care a numit-o “pragmatism energetic”.

Scrisorile sale anterioare au făcut din BlackRock o ţintă în dezbaterile privind schimbările climatice şi responsabilităţile companiilor de a reacţiona la acestea. BlackRock a pierdut mandate de investiţii din partea unor state americane conduse de republicani pentru că ar fi fost “ostilă” combustibililor fosili şi a fost criticată de activiştii democraţi pentru că nu a făcut mai mult pentru a renunţa la aceştia.

Citând călătoriile sale în 17 ţări anul trecut, Fink a scris că politicienii şi oamenii de afaceri la nivel mondial plănuiesc din ce în ce mai mult să investească atât în petrol şi gaze pentru securitatea energetică, cât şi în energie verde pentru tranziţia energetică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#virsta #pensionare #milionar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.