Unul dintre cei mai bogaţi şi puternici oameni din lume nu mai este de acord cu pensionarea la doar 65 de ani

Lumea se confruntă cu o „criză a pensionării” iminentă, care necesită o regândire a pensiilor şi a modelelor de lucru, pe măsură ce progresele medicale sporesc longevitatea, a avertizat marţi directorul general al BlackRock, Larry Fink, în scrisoarea sa anuală adresată directorilor executivi şi investitorilor, foarte urmărită, scrie FT.

Fink, ale cărui misive anterioare au contribuit la creşterea interesului pentru capitalismul participativ şi schimbările climatice, a citat proiecţiile ONU potrivit cărora una din şase persoane la nivel global va avea peste 65 de ani până în 2050, faţă de una din 11 în 2019, în timp ce a cerut o utilizare mai mare la nivel mondial a pieţelor de capital pentru a ajuta lucrătorii să economisească pentru bătrâneţe.

Şeful BlackRock a avertizat, de asemenea, că ascensiunea planurilor de pensii cu contribuţii definite s-a combinat cu presiunea din ce în ce mai mare asupra programului guvernamental de pensii de securitate socială pentru a lăsa SUA deosebit de nepregătite pentru o creştere uriaşă a populaţiei de pensionari.

„Ne concentrăm o cantitate enormă de energie pentru a-i ajuta pe oameni să trăiască o viaţă mai lungă. Dar nici măcar o fracţiune din acest efort nu este cheltuită pentru a-i ajuta pe oameni să-şi permită aceşti ani în plus”, a scris el. „Astăzi, în America, mesajul de pensionare pe care guvernul şi companiile îl transmit lucrătorilor lor este efectiv: „Sunteţi pe cont propriu”.”

Fink a descris decalajul dintre ceea ce economisesc americanii şi ceea ce ar avea nevoie ca fiind „o problemă atât de mare şi de urgentă încât liderii guvernamentali şi corporativi [trebuie] să se oprească din activitatea obişnuită [şi] să iasă din silozurile lor şi să se aşeze la aceeaşi masă pentru a găsi o soluţie”.

Mai mult de jumătate din activele administrate de BlackRock, în valoare de 10 miliarde de dolari, reprezintă economii pentru pensie, inclusiv fonduri de pensii instituţionale, planuri de contribuţii definite ale companiilor cunoscute sub numele de 401(k) şi conturi individuale.

Noua concentrare a lui Fink asupra pensiilor a venit în paralel cu un efort de a găsi o cale de mijloc în războaiele politice privind investiţiile durabile, o abordare pe care a numit-o „pragmatism energetic”.

Scrisorile sale anterioare au făcut din BlackRock o ţintă în dezbaterile privind schimbările climatice şi responsabilităţile companiilor de a reacţiona la acestea. BlackRock a pierdut mandate de investiţii din partea unor state americane conduse de republicani pentru că ar fi fost „ostilă” combustibililor fosili şi a fost criticată de activiştii democraţi pentru că nu a făcut mai mult pentru a renunţa la aceştia.

Citând călătoriile sale în 17 ţări anul trecut, Fink a scris că politicienii şi oamenii de afaceri la nivel mondial plănuiesc din ce în ce mai mult să investească atât în petrol şi gaze pentru securitatea energetică, cât şi în energie verde pentru tranziţia energetică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#virsta #pensionare #milionar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”