Urmează scumpirea căldurii! Șeful Energocom: „Eu cred că da”

Majorarea tarifelor la gazele naturale ar putea fi urmată și de o scumpire a serviciilor de încălzire centralizată, a declarat directorul interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, într-un interviu acordat NewsMaker.

Întrebat dacă noile tarife la gaz vor duce la creșterea facturilor pentru încălzirea centralizată, Buzatu a răspuns afirmativ.

„Eu cred că da”, a declarat șeful Energocom.

Potrivit acestuia, din cu 1 aprilie 2026, marii consumatori nu mai beneficiază de tariful reglementat la gaze și sunt obligați să procure combustibilul de pe piața liberă.

„Marii consumatori nu mai sunt beneficiarii tarifului reglementat. Ei cumpără gaz de pe piața liberă. În realitățile actuale, prețul de pe piața liberă este de mult timp mai mare decât tariful reglementat de 13,35 lei, deoarece piața liberă evoluează în tandem cu cotațiile TTF”, a explicat Buzatu.

Directorul Energocom a precizat că societatea-mamă nu livrează direct gaze către producătorii de energie termică, însă subsidiara Energocom Trading participă la licitațiile organizate de aceștia.

Potrivit lui Buzatu, compania a furnizat gaze pentru Termoelectrica în luna aprilie, nu și în lunile mai, iunie și iulie și urmează să reia livrările în august și, cel mai probabil, în lunile octombrie și noiembrie.

„Ei organizează licitații, iar cine le câștigă, acela livrează gazele”, a explicat directorul Energocom, subliniind că achizițiile sunt realizate în funcție de rezultatele procedurilor competitive.

În capitală, pentru consumatorii deserviți de Termoelectrica, tariful la energia termică este de 2.020 lei/Gcal și s-a redus de la 2.510 lei/Gcal, cu 19,5% în data de 12 februarie 2026.

În data de 15 iulie Energocom a a solicitat ANRE o majorare a tarifului la gaz pentru consumatorii casnici cu 45,2%, la 20,93 lei metru cub, însă a ANRE a propus un tarif mai mic cu 60 de bani la 20,30 lei metrul cub.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.