Constructorii pregătesc scumpiri! Locuințele noi ar putea costa și mai mult

Managerii întreprinderilor din Republica Moldova estimează pentru trimesrul III al anului 2026 o activitate economică relativ stabilă, însoțită de creșteri moderate ale veniturilor din vânzări și ale prețurilor, potrivit rezultatelor Anchetei de conjunctură publicate de Biroul Național de Statistică (BNS).

La nivelul întregii economii, managerii anticipează o relativă stabilitate a situației economice (sold conjunctural +5%) și a numărului de salariați (-5%), în timp ce veniturile din vânzări ar urma să crească moderat (+7%), iar prețurile produselor și serviciilor să avanseze cu un sold conjunctural de +9%.

Cele mai optimiste estimări vin din industria prelucrătoare, unde managerii prognozează o creștere a activității economice (+16%) și a veniturilor din vânzări (+15%), în condițiile unei relative stabilități a numărului de angajați (+1%). Totodată, aceștia estimează și o majorare moderată a prețurilor produselor industriale (+10%).

În construcții, companiile anticipează o creștere moderată a activității (+7%) și a veniturilor (+12%), însă se așteaptă la cea mai puternică majorare a prețurilor dintre toate sectoarele analizate, cu un sold conjunctural de +21%.

În schimb, comerțul cu amănuntul și serviciile vor evolua mai lent. Managerii estimează o situație economică relativ stabilă (+3%) și venituri aproape constante (+4%), însă prognozează o reducere moderată a numărului de salariați (-6%) și o creștere a prețurilor (+7%).

Datele BNS arată că întreprinderile mari sunt cele mai optimiste. Managerii companiilor cu peste 250 de angajați estimează creșteri ale activității economice (+14%), ale veniturilor din vânzări (+17%) și chiar majorarea numărului de salariați (+8%). În schimb, întreprinderile mici și micro anticipează, în general, o stagnare a activității și reduceri ușoare ale personalului.

Totodată, peste jumătate dintre firme (54%) au declarat că s-au confruntat cu obstacole în desfășurarea activității în trimestrul II al anului 2026. Cea mai frecventă problemă invocată este cererea insuficientă pe piață, menționată de 33,9% dintre respondenți. Alte dificultăți sunt problemele financiare (21,8%), lipsa forței de muncă calificate (19%), consecințele războiului din Ucraina (8,6%) și lipsa spațiilor sau echipamentelor necesare (6%).

#imobil #scumpiri #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi