Crypto-boy rupe tăcerea despre fotoliul-cheie din Parlament

Deputatul PAS Dorian Istratii afirmă că, deocamdată, nu a fost luată nicio decizie în privința numirii sale în funcția de președinte al Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, după plecarea Victoriei Belous la Ministerul Finanțelor.

Într-o declarație pentru Realitatea, Istratii a explicat că includerea sa în Comisia Națională pentru Integrare Europeană (CNIE) este determinată exclusiv de funcția pe care o deține în prezent.

„Includerea în Comisia Națională pentru Integrare Europeană este un proces de lucru. Sunt inclus în conformitatea funcției pe care o dețin, vicepreședinte al Comisiei pentru economie, buget și finanțe”, a declarat deputatul.

Referitor la informațiile potrivit cărora ar urma să preia conducerea Comisiei economie, Dorian Istratii a precizat că o decizie oficială nu există în acest moment.

„Privitor la funcția de președinte al comisiei, nu există la moment o decizie în acest sens. Când va fi, cu siguranță vor fi informați cetățenii și instituțiile mass-media”, a adăugat acesta.

Funcția de președinte al Comisiei economie, buget și finanțe a rămas vacantă după ce Victoria Belous a fost desemnată ministru al Finanțelor în noul Cabinet de miniștri, care a ocupat funcția după demisia lui Radu Marian.

Dorian Istrati este cunoscut pentru interesul său față de piața activelor virtuale. Într-un interviu acordat anterior, deputatul PAS declara că este familiarizat cu domeniul criptomonedelor și că a obținut câștiguri din tranzacționarea acestora înainte de a intra în funcția publică. Potrivit lui Istrati, interesul pentru activele digitale a început în 2017, pe fondul creșterii spectaculoase a valorii Bitcoin, de la aproximativ 1.000 la aproape 20.000 de dolari.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.