Inflația, deși era mică în URSS, nu era declarată. Salariile parcă creșteau. Prețurile în magazine nu prea creșteau. Însă, erau pe atunci magazine cooperație de consum, unde prețurile creșteau. Formal, în magazinele obișnuite prețurile nu creșteau, dar omul când mergea după carne, produsul nu era. Iar la alt magazin, unde se vindea carnea de la cooperația de consum, produsul era, dar mult mai scump, constată economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.
„Erau două tipuri de viață: carnea ieftină care nu se prea găsea și era carnea la magazinele cooperației de consum sau piața agricolă, care avea un preț mult mai mare. După 1985 a mai apărut un fenomen pe care economiștii l-au numit inflația ascunsă. Era vorba de lipsa de bunuri”, a afirmat analistul economic.
Expertul a mai opinat că în mediu, veniturile reale ale populației în perioada sovietică creștea cu 3-4% anual. În ultimii ani de existență a Uniunii Sovietice, perioada 1986-1990, bunăstarea oamenilor scădea cu 1% anual. Șocul cel mare a fost în perioada 1991-1995, când în fiecare an oamenii deveneau mai săraci cu 25%. Apoi a urmat o creștere nesemnificativă în perioada 1996-2000, care include și șocul din 1998-1999 când a început plecarea masivă peste hotare. Cea mai mare creștere salarială în istoria Republicii Moldova a fost în perioada 2001-2005, cu o medie anuală de 15%. În 2021 și 2022 este o scădere medie a veniturilor populației, de 7,4% anual.
Veaceslav Ioniță a mai menționat că în Republica Moldova sunt 600 de mii de salarizați cu normă deplină. 10% dintre ei, sau circa 60 de mii, în acest an vor avea un salariu mediu de 3700 de lei. Cel mai bine plătiți 10% dintre moldoveni, sau circa 60 de mii de persoane, vor avea un salariu mediu de 29120 de lei. „În Republica Moldova există salariați săraci, care nu știu cum să supraviețuiască, și există salariați mai bogați, nu vorbesc de oamenii de afaceri, care lunar primesc 29 de mii de lei. Acești oameni își permit să meargă la odihnă, să-și cumpere un apartament, o mașină. Dacă în familie doi lucrează, atunci posibilitățile sunt mai mari”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Referindu-se la salariile din stânga și dreapta Nistrului, economistul susține că din 1996 și până în 2012 salariul din dreapta Nistrului era relativ egal cu cel din stânga Nistrului. Au fost două excepții: anii 1998 și 1999, când Republica Moldova a intrat în criză, iar salariul din dreapta Nistrului practic nu a crescut. În stânga Nistrului a crescut. Atunci cei de peste Nistru aveau un salariu de două ori mai mare decât a celor din dreapta Nistrului. În 2000 salariile pe ambele maluri ale Nistrului erau din nou egale. A mai fost și perioada 2012-2016 când în stânga Nistrului au menținut artificial cursul valutar, după care au fost nevoiți să deprecieze valuta. Astfel, a scăzut brusc exporturile și salariile și începând cu 2017 salariul în stânga Nistrului este din ce în ce mai mic decât în dreapta Nistrului. În acest an, salariul din Republica Moldova este cu 60% mai mare decât cel din stânga Nistrului. În dreapta Nistrului va fi 10400 de lei, iar în stânga Nistrului 6436 de lei. Însă, dacă ținem cont de puterea de cumpărare a banilor de pe ambele maluri, putem spune că veniturile reale ale populației din dreapta Nistrului în acest an vor fi estimativ cu 30% mai mari decât a celor din stânga Nistrului.
