Vacanță la munte în România: cele mai cunoscute stațiuni montane unde poți schia

O mare parte din turiștii moldoveni preferă stațiunile montane din România pentru a schia. Iată care sunt cele mai cunoscute stațiuni montane, cu pârtii de schi din țara vecină, potrivit wallstreet.ro.

Sinaia

Stațiunea de schi este situată în inima Munţilor Bucegi şi ajunge la una dintre cele mai mari altitudini din România – 2.050 metri. Pe pârtia de schi puteți ajunge folosindu-vă de Gondola Sinaia, una dintre cele mai sigure și moderne instalații de transport pe cablu din țară.

Tronsonul 1.000-1.400 al Gondolei Sinaia porneşte din cartierul Furnica, ajungând la cota 1.400. Lungimea acestui traseu este de 1.312 metri, iar gondola poate transporta maximum 1.700 persoane/ oră. Gondolele sunt prevăzute cu buzunare exterioare pentru aşezarea schiurilor şi plăcilor de snowboard.

Programul de funcționare al Gondolei este între 8:00 și 17:00.

Unul dintre dezavantajele acestei stațiuni de schi este aglomerația (atenție la weekenduri).

Bineînțeles, purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura, este obligatorie pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, în toate spațiile publice deschise și închise (inclusiv în gondole).

Azuga

Una dintre stațiunile recomandate de turiștii români pentru începători este Azuga. Pârtia are o lungime de aproximativ 150 metri, cu un grad de dificultate minim, iar urcarea se face cu babyski-ul destinat aceste porțiuni.

Pârtiile Sorica Sud, cu o lungime de aproximativ 770 de metri și Sorica La Stână, cu o lungime de aproximativ 910 metri au un grad de dificultate redus, fiind potrivite pentru schiorii ajunși la un nivel mediu de coborâre.

În total, în Azuga sunt șapte pârtii de schi cu o lungime totală de șapte kilometri, având șapte instalații de cablu cu o lungime totală de patru kilometri.

Transalpina

Un alt domeniu schiabil din România este Transalpina. Pârtia de schi se află în Voineasa, în nord-vestul județului Vâlcea. Distanța de la Voineasa până la Ski Resort Transalpina este de aproximativ 34 kilometri.

Altitudinea la baza pârtiei este de 1.350 metri, iar accesul pe vârf de pârtie se face cu o gondolă. De la altitudinea de 1.800 metri, ascensiunea este realizată cu ajutorul unui teleschi, care urcă până la 2.000 metri, pe Vârful Bora.

Lungimea totala a pârtiei este aproximativ 6 kilometri.

Straja

Straja, în județul Hunedoara, este o altă stațiunea de schi căutată și promovată de turiștii români.

În Straja sunt amenajate 12 pârtii, pentru schi și snowboard, fiecare fiind echipată cu instalaţie de transport pe cablu. Pârtiile sunt întreţinute cu ajutorul ratracurilor și a tunurilor de zăpadă artificială.

O altă investiție așteptată de turiști a fost telescaunul de pe Vârful Straja, care urcă până la 1.870 metri.

De asemenea, cea mai lungă pârtie este Pârtia Straja, măsurând 8,1 kilometri lungime.

Borșa

De la Hunedoara, mergem mai departe în Maramureș și ajungem la Borșa.

Borșa dispune de două pârtii de schi, dar și de o telegondolă de peste 2,5 kilometri lungime, care leagă complexul turistic din Borșa de vechea pârtie olimpică de schi.

Noua telegondolă are o capacitate de 1.800 de persoane/ oră. În total sunt 54 de gondole de opt persoane, iar timpul de urcare, cu tot cu oprire la stația intermediară, va fi de 7 minute.

O nouă parcare supraetajată a fost amenajată la baza pârtiei din Borșa, pentru a evita aglomerația.

#schi #munte #vacanta #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aeroportul Chișinău continuă să înregistreze o creștere a traficului aerian. În luna octombrie 2026, aerogara a deservit 672.384 de pasageri, cu 85.399 mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă un avans de 14,5%. Rezultatul a depășit cu 14,2% estimările administrației aeroportuare, echivalentul a peste 83.000 de pasageri suplimentari.

Mai mult, aeroportul a depășit deja pragul de 6.080.431 de pasageri, cât a înregistrat pe întreg anul 2025, iar administrația și-a stabilit drept obiectiv atingerea a 7 milioane de călători până la sfârșitul acestui an. Recordul anual precedent a fost depășit la începutul lunii noiembrie, cu aproape două luni înainte de încheierea anului.

Potrivit datelor publicate de Aeroportul Chișinău, creșterea traficului în octombrie a fost înregistrată pe ambele sensuri de călătorie. Numărul pasagerilor la plecare a crescut cu 14,3%, respectiv cu 42.430 de persoane, în timp ce traficul la sosire s-a majorat cu 14,8%, echivalentul a 42.969 de pasageri.

Antalya s-a menținut cea mai populară destinație și a concentrat 11,7% din traficul total al lunii octombrie, echivalentul a aproximativ 78.700 de pasageri. Pe locul al doilea s-a situat Istanbul, cu 9,2% sau circa 61.900 de pasageri, urmat de Sharm el-Sheikh, cu 8% sau aproximativ 53.800 de pasageri.

În clasamentul destinațiilor cu cele mai mari fluxuri de călători mai figurează Londra, cu 4,9%, București și Milano, fiecare cu 3,4%, Paris, cu 3,1%, precum și Tel Aviv și Varșovia, cu câte 2,8%.

Cele mai mari creșteri în cifre absolute față de octombrie 2025 au fost consemnate pe ruta Sharm el-Sheikh, cu 11.468 de pasageri suplimentari. Urmează Berlin, cu 6.387, Stuttgart, cu 6.197, Veneția, cu 5.985, și Torino, cu 5.078 de pasageri în plus.

O evoluție a fost înregistrată și pe rutele spre Erevan, Paris, Praga, Dortmund, El Dabaa, Bologna, Hurghada și Istanbul, semn că cererea pentru călătoriile aeriene se menține ridicată inclusiv în sezonul de toamnă.

În același timp, trei destinații noi Bratislava, Sofia și Batumi au generat împreună 12.869 de pasageri, reprezentând aproximativ 1,9% din traficul total. Dintre acestea, Bratislava a atras cei mai mulți călători, 6.685, urmată de Sofia, cu 3.524, și Batumi, cu 2.660.

Creșterea traficului de pasageri a fost însoțită de o majorare mult mai modestă a numărului de operațiuni aeriene. În octombrie au fost înregistrate 4.302 decolări și aterizări, cu numai 0,9% mai multe decât în aceeași lună din 2025. Diferența dintre ritmul de creștere a pasagerilor și cel al zborurilor indică o utilizare mai intensă a capacității aeronavelor, inclusiv printr-un grad mai ridicat de ocupare sau folosirea unor avioane cu mai multe locuri.

În privința transportului de mărfuri și poștă, volumul total procesat de aeroport a constituit 338,2 tone. Mărfurile au reprezentat 275,5 tone, cu 9,1% mai mult față de octombrie 2025, în timp ce transportul poștal a scăzut cu 3,7%, până la 62,7 tone.