Vagoanele CFM-ului vor ajunge la fier vechi dacă nu sunt cumpărate altele noi. Tofilat: Nu vom putea transporta marfă

Calea Ferată din Moldova (CFM) are nevoie de vagoane cerealiere noi pentru a putea transporta marfă în continuare, a declarat directorul întreprinderii, Oleg Tofilat în timpul unei conferințe de presă.

Potrivit directorului CFM, din cele 780 de vagoane pe care întreprinderea le are în dotare, circa 700 nu vor mai putea fi folosite peste un an, întrucât termenul de exploatare expiră până în 2024.

„Pentru toate vagoanele termenul de exploatare expiră în 2025, iar pentru aproximativ 700 dintre ele, termenul expiră până în 2024. Dacă nu întreprindem măsuri, este posibil să nu avem cu ce exporta producția cerealieră, ceea ce reprezintă un risc pentru întreaga economie națională”, a declarat Oleg Tofilat.

Astfel, CFM are nevoie de circa 1.000 de vagoane cerealiere noi. Acestea ar putea fi cumpărate din creditul oferit Republicii Moldova de către Polonia în 2015.

„Ne-am propus ca în cadrul creditului suveran oferit de Guvernul Poloniei pentru Republica Moldova, un credit mai vechi de prin 2015, să accedem la fonduri de la 40 de milioane de euro și mai mult pentru a procura vagoane care vor fi produse în Polonia și operate în Moldova”, a adăugat Tofilat.

Vagoanele noi vor contribui la stimularea agriculturii și creșterea competitivității la export și ar putea contribui la transportul de cereale în tranzit.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vagoane cerealiere #Oleg Tofilat #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.