Valoarea de piaţă a celor mai mari 100 de companii listate din lume. În pandemie a crescut cu peste 10 trilioane $

Valoarea de piaţă a celor mai mari 100 de companii listate din lume a crescut cu peste 10 trilioane de dolari (48%) în perioada aprilie 2020 – martie 2021 și a atins nivelul de 31,7 trilioane dolari, potrivit unei analize globale a PwC.

Capitalizarea celor mai mari 100 de companii listate din lume a ajuns la cea mai ridicată valoare de piaţă înregistrată până în prezent, fiind de peste 2,6 ori mai mare decât în urmă cu un deceniu.
Performanţa a fost susţinută de succesul unor sectoare de activitate și de măsurile guvernelor şi băncilor centrale pentru diminuarea efectelor crizei sanitare.

Cel mai atractiv domeniu pentru investitori este tehnologia, companiile tehnologie au înregistrat o creştere de 71%, faţă de valoarea lor din martie 2020, iar valoarea cumulată de piaţă a companiilor care activează în domeniul tehnologiilor reprezintă o treime din capitalizarea totală de 31,7 trilioane de dolari a celor 100 de companii.

Creșteri foarte mari au înregistrat și companiile de materii prime (75%), precum și cele din industrie (68%).

Perfoemanțe mai slabe au înregistrat companiile din sănătate, de 25%, şi energie şi utilităţi, fiecare cu un plus de 26%.

Top 10 companii după capitalizarea de piață:

Apple;
Saudi Aramco;
Microsoft;
Amazon;
Alphabet (Google);
Facebook;
Tencent;
Tesla;
Alibaba;
Berkshire Hathaway.

Întreg raportul PwC poate fi accesat AICI.

#valoare de piata #top 10 #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.