Vasile Tarlev – Portret de candidat

Președintele Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, este cel de-al patrulea candidat înregistrat oficial de Comisia Electorală Centrală pentru cursa prezidențială. Acesta s-a născut la 6 octombrie 1963 în satul Bașcalia, raionul Basarabeasca. Este căsătorit și are doi copii. Tarlev vorbește limba română, rusă, iar engleza și franceza la nivel elementar, potrivit informațiilor apărute în presă anterior.

Vasile Tarlev și-a făcut studiile la Institutul Politehnic „Serghei Lazo” din Chișinău, între anii 1985-1990, la Facultatea de Tehnologie. După absolvire a început să lucreze ca inginer mecanic principal la fabrica „Bucuria”. În 1991, Tarlev a fost avansat la funcția de inginer principal, iar ulterior a fost numit în funcția de director general adjunct al companiei.

De la fabrica „Bucuria”, Tarlev a intrat în politica mare. În aprilie 2001 a fost numit în funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Patru ani mai târziu, la 6 martie, a fost ales deputat în Parlament, pe listele Partidului Comunilștilor. Tarlev nu s-a reținut mult timp în legislativ, întrucât o lună mai târziu a fost ales pentru a doua oară prim-ministru al țării. Desemnarea pentru a doua oară a sa ca premier a fost justificată prin necesitatea asigurarii continuității guvernării Republicii Moldova.

Tarlev a cedat atribuțiile sale în 2008 noului prim-ministru. Este vorba de Zinaida Greceanîi. În același an, Tarlev a fost ales ca lider al partidului Uniunea Centristă din Moldova. A participat la alegerile parlamentare din 2009, însă formațiunea sa nu a trecut pragul electoral. În același an a părăsit partidul și s-a retras din politică. A revenit în 2012, când a fost ales co-președinte al Partidului „Renaștere”, alături de Vadim Mișin. A participat și la alegerile parlamentare din 2014, însă formațiunea nu a acumulat numărul necesar de voturi pentru a accede în legislativ. La alegerile prezidențiale din acest an, Tarlev intenționa să candideze independent, însă după ce a fost refuzat de CEC, acesta a fost nominalizat de echipa Partidului „Viitorul Moldovei”, formațiune pe care o conduce.

Potrivit declarației de avere și interese personale depusă la CEC, familia Tarlev a obținut în 2023, de la compania „Tarogo Transport” 2.363 de lei românești salariu. Tot în 2023, familia candidatului a vândut un imobil pentru suma de 360.000 de euro. În declarație a fost indicată și o donație a cărei valoare depășește 290.464 de lei. Tarlev are un teren agricol care l-a primit drept moștenire, două apartamente, unul prin contract de moștenire, iar altul prin donație. Politicianul mai are o casă, obținută în 2006, la fel prin certificat de moștenire. Are și câteva conturi bancare în Moldova și România, unul în lei, iar restul în euro.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#Vasile Tarlev #Partidului „Viitorul Moldovei”#alegeri prezidentiale #candidat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile colectate la vamă nu reflectă în totalitate volumul real al importurilor, iar în sistem persistă practici vechi care afectează bugetul de stat. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni Realitatea de privește de la Realitatea TV.

Întrebat dacă încasările din vamă corespund realității, oficialul a răspuns: „De obicei nu” și a spus t că există fluxuri de bunuri care nu sunt impozitate, precum coletele sau anumite bunuri personale. În același timp, ministrul a lăsat să se înțeleagă că în sistem persistă practici informale.

„Există cu siguranță… sunt tradiții mai vechi. Vom continua să luptăm cu ele”, a declarat Gavriliță, sugerând indirect probleme de integritate în activitatea vamală.

Ministrul a precizat că autoritățile vor continua investițiile în echipamente, tehnologii și sisteme de control pentru a reduce tentativele de fraudare a bugetului.

Cu toate acestea, oficialul a evitat să ofere o estimare clară a pierderilor anuale cauzate de evaziune sau subevaluarea mărfurilor. „Nu cred că aș putea opera cu asemenea cifre”, a spus acesta, menționând că lipsa unor date exacte indică dificultatea de a cuantifica fenomenul.

În lipsa unor evaluări oficiale, ministrul a sugerat că eventualele estimări ar putea veni din surse externe, însă a admis că, în multe cazuri, prejudiciile reale rămân necunoscute, iar doar o parte dintre tentativele de fraudă ajung să fie depistate.