Vasile Tarlev – Portret de candidat

27 Sept. 2024, 08:49
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
27 Sept. 2024, 08:49 // Slider //  bani.md

Președintele Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, este cel de-al patrulea candidat înregistrat oficial de Comisia Electorală Centrală pentru cursa prezidențială. Acesta s-a născut la 6 octombrie 1963 în satul Bașcalia, raionul Basarabeasca. Este căsătorit și are doi copii. Tarlev vorbește limba română, rusă, iar engleza și franceza la nivel elementar, potrivit informațiilor apărute în presă anterior.

Vasile Tarlev și-a făcut studiile la Institutul Politehnic „Serghei Lazo” din Chișinău, între anii 1985-1990, la Facultatea de Tehnologie. După absolvire a început să lucreze ca inginer mecanic principal la fabrica „Bucuria”. În 1991, Tarlev a fost avansat la funcția de inginer principal, iar ulterior a fost numit în funcția de director general adjunct al companiei.

De la fabrica „Bucuria”, Tarlev a intrat în politica mare. În aprilie 2001 a fost numit în funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Patru ani mai târziu, la 6 martie, a fost ales deputat în Parlament, pe listele Partidului Comunilștilor. Tarlev nu s-a reținut mult timp în legislativ, întrucât o lună mai târziu a fost ales pentru a doua oară prim-ministru al țării. Desemnarea pentru a doua oară a sa ca premier a fost justificată prin necesitatea asigurarii continuității guvernării Republicii Moldova.

Tarlev a cedat atribuțiile sale în 2008 noului prim-ministru. Este vorba de Zinaida Greceanîi. În același an, Tarlev a fost ales ca lider al partidului Uniunea Centristă din Moldova. A participat la alegerile parlamentare din 2009, însă formațiunea sa nu a trecut pragul electoral. În același an a părăsit partidul și s-a retras din politică. A revenit în 2012, când a fost ales co-președinte al Partidului „Renaștere”, alături de Vadim Mișin. A participat și la alegerile parlamentare din 2014, însă formațiunea nu a acumulat numărul necesar de voturi pentru a accede în legislativ. La alegerile prezidențiale din acest an, Tarlev intenționa să candideze independent, însă după ce a fost refuzat de CEC, acesta a fost nominalizat de echipa Partidului „Viitorul Moldovei”, formațiune pe care o conduce.

Potrivit declarației de avere și interese personale depusă la CEC, familia Tarlev a obținut în 2023, de la compania „Tarogo Transport” 2.363 de lei românești salariu. Tot în 2023, familia candidatului a vândut un imobil pentru suma de 360.000 de euro. În declarație a fost indicată și o donație a cărei valoare depășește 290.464 de lei. Tarlev are un teren agricol care l-a primit drept moștenire, două apartamente, unul prin contract de moștenire, iar altul prin donație. Politicianul mai are o casă, obținută în 2006, la fel prin certificat de moștenire. Are și câteva conturi bancare în Moldova și România, unul în lei, iar restul în euro.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.