Veneția spune NU turismului ieftin! Călătorii „de o zi” ar putea plăti o taxă pentru a vizita orașul

Cu prilejul unei vizite recente la Veneţia, o familie a întins o faţă de masă pe o fântână istorică pentru a servi mâncarea adusă de acasă, o alternativă ieftină la a lua masa la un restaurant, însă autorităţile locale sunt contra acestor inițiative, transmite Bloomberg.

„Au primit o amendă consistentă”, spune Simone Venturini, un consilier local care conduce o iniţiativă destinată reorientării industriei turistice locale dinspre cantitate spre calitate.

Amenda aplicată celor care au avut ideea neinspirată a picnicului la fântâna istorică face parte dintr-un efort mai amplu destinat descurajării acelor turişti care aglomerează străzile şi pun presiuni asupra infrastructurii oraşului, dar oferă foarte puţin economiei locale, respectiv turiştii de o zi.

Autorităţile din Veneţia au decis că atunci când peste 40.000 de oameni ajung pentru o zi în oraşul lagunelor pentru a-şi face un selfi pe podul Rialto sau prin piaţa San Marco, aceştia fac mai mult rău decât bine.

Pentru a-i descuraja pe turiştii ieftini, Veneţia intenţionează să le perceapă călătorilor „de o zi” o taxă de 3 până la 10 euro pentru a avea acces în oraş, începând din ianuarie. Chiar dacă oficialii nu au pus încă la punct detaliile finale, inclusiv modul de taxare şi cum va fi pus în aplicare, zona avută în vedere vor fi incluse locurile populare din oraş precum Canal Grande dar şi insulele periferice precum Lido, Murano şi Torcello.

Însă există şi veneţieni care se opun acestei idei. Unii proprietari de magazine se tem că restricţionarea accesului va trimite un semnal greşit şi este în contradicţie cu istoria Veneţiei de centru comercial.

„Obiectivul măsurii nu este de a face bani ci de a proteja Veneţia. Oraşul cu vulnerabilităţile sale nu este adecvat pentru turismul de tip „fast food”, susţine Simone Venturini.

După doi ani de pandemie, splendoarea canalelor Veneţiei este din nou la mare căutare, astfel că în weekend-ul de Paşte aproximativ 120.000 de persoane au vizitat oraşul. Însă oficialii oraşului şi mulţi proprietari de magazine vor să se asigure că revenirea este una sustenabilă.

„Semnificaţia călătoriilor s-a schimbat radical de-a lungul anilor”, devenind o listă de locuri care trebuie bifată, spune Giuliana Longo, proprietara unui magazin din apropiere de Podul Rialto.

Giuliana Longo sprijină ideea unei taxe de intrare, dar consideră că edilii trebuie să se asigure că banii vor fi utilizaţi în scopuri precise, precum prezervare sau atenuarea efectelor asupra mediului.

Alţi localnici nu sunt atât de favorabili la ideea unei taxe de intrare. Ernesto Pancin, directorul unei asociaţii a proprietarilor de baruri şi restaurante, crede că administraţia nu ar trebui să introducă restricţii pentru accesul în centrul istoric al oraşului ci să îi încurajeze pe călătorii „de o zi” să exploreze şi zonele mai puţin cunoscute ale oraşului.

Descurajarea călătorilor „de o zi” seamănă cu eforturile edililor din Amsterdam de a limita turismul de tip sex-and-drugs pe măsură ce destinaţiile turistice populare din Europa îşi dau seama că nu toţi vizitatorii sunt bineveniţi.

#calatori „de o zi”#venetia #calatorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.