Veniturile la bugetul public național au crescut. S-au mărit și cheltuielile

Ministerul Finanțelor anunță că, în 9 luni ale anului 2022, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 65,5 miliarde lei. Astfel, veniturile au crescut cu 11,5 miliarde lei față de perioada similară a anului trecut.

În perioada menționată, cheltuielile au constituit 67,3 miliarde lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, sunt mai mari cu 10,8 miliarde lei.

Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 1,8 miliarde lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 15,6 miliarde lei.

Veniturile bugetului de stat în perioada de referință au constituit 42,3 miliarde lei. Acestea s-au majorat cu 8,5 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut.

Veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat au constituit 17,7 miliarde lei, cu 3,1 miliarde lei mai mult față de perioada respectivă a anului 2021, iar veniturile administrare de către Serviciul Vamal au constituit 24,5 miliarde lei, fiind în creștere cu 4,3 miliarde lei comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Cheltuielile bugetului de stat au fost executate în sumă de 45,6 miliarde lei, înregistrând o creștere cu 7,8 miliarde lei, față de anul 2021. Executarea bugetului de stat s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,3 miliarde lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetului de stat au constituit 11,3 miliarde lei.

În perioada de referință, Ministerul Finanțelor a asigurat onorarea tuturor angajamentelor financiare, toate plățile fiind finanțate integral.

Bugetul dispune de resurse financiare suficiente, iar riscuri de neexecutare/stopare a cheltuielilor aprobate în buget, nu există. Gestionarea eficientă a finanțelor publice reprezintă prioritate maximă pentru Ministerul Finanțelor.

#buget public national #cheltuieli #Ministerul Finanțelor #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.