Veniturile la bugetul public național au crescut. S-au mărit și cheltuielile

Ministerul Finanțelor anunță că, în 9 luni ale anului 2022, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 65,5 miliarde lei. Astfel, veniturile au crescut cu 11,5 miliarde lei față de perioada similară a anului trecut.

În perioada menționată, cheltuielile au constituit 67,3 miliarde lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, sunt mai mari cu 10,8 miliarde lei.

Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 1,8 miliarde lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 15,6 miliarde lei.

Veniturile bugetului de stat în perioada de referință au constituit 42,3 miliarde lei. Acestea s-au majorat cu 8,5 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut.

Veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat au constituit 17,7 miliarde lei, cu 3,1 miliarde lei mai mult față de perioada respectivă a anului 2021, iar veniturile administrare de către Serviciul Vamal au constituit 24,5 miliarde lei, fiind în creștere cu 4,3 miliarde lei comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Cheltuielile bugetului de stat au fost executate în sumă de 45,6 miliarde lei, înregistrând o creștere cu 7,8 miliarde lei, față de anul 2021. Executarea bugetului de stat s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,3 miliarde lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetului de stat au constituit 11,3 miliarde lei.

În perioada de referință, Ministerul Finanțelor a asigurat onorarea tuturor angajamentelor financiare, toate plățile fiind finanțate integral.

Bugetul dispune de resurse financiare suficiente, iar riscuri de neexecutare/stopare a cheltuielilor aprobate în buget, nu există. Gestionarea eficientă a finanțelor publice reprezintă prioritate maximă pentru Ministerul Finanțelor.

#buget public national #cheltuieli #Ministerul Finanțelor #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.