Veniturile la bugetul public național au crescut. S-au mărit și cheltuielile

Ministerul Finanțelor anunță că, în 9 luni ale anului 2022, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 65,5 miliarde lei. Astfel, veniturile au crescut cu 11,5 miliarde lei față de perioada similară a anului trecut.

În perioada menționată, cheltuielile au constituit 67,3 miliarde lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, sunt mai mari cu 10,8 miliarde lei.

Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 1,8 miliarde lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 15,6 miliarde lei.

Veniturile bugetului de stat în perioada de referință au constituit 42,3 miliarde lei. Acestea s-au majorat cu 8,5 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut.

Veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat au constituit 17,7 miliarde lei, cu 3,1 miliarde lei mai mult față de perioada respectivă a anului 2021, iar veniturile administrare de către Serviciul Vamal au constituit 24,5 miliarde lei, fiind în creștere cu 4,3 miliarde lei comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Cheltuielile bugetului de stat au fost executate în sumă de 45,6 miliarde lei, înregistrând o creștere cu 7,8 miliarde lei, față de anul 2021. Executarea bugetului de stat s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,3 miliarde lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetului de stat au constituit 11,3 miliarde lei.

În perioada de referință, Ministerul Finanțelor a asigurat onorarea tuturor angajamentelor financiare, toate plățile fiind finanțate integral.

Bugetul dispune de resurse financiare suficiente, iar riscuri de neexecutare/stopare a cheltuielilor aprobate în buget, nu există. Gestionarea eficientă a finanțelor publice reprezintă prioritate maximă pentru Ministerul Finanțelor.

#buget public national #cheltuieli #Ministerul Finanțelor #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.