Veniturile pierdute de Rusia din petrol sunt o mină de aur pentru companiile de shipping și de rafinare

08 Feb. 2023, 09:43
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Feb. 2023, 09:43 // Actual //  MD Bani

Sancţiunile occidentale impuse Rusiei au redus în mod semnificativ veniturile statului din petrol şi au redirecţionat zeci de miliarde de dolari spre companiile de shipping şi de rafinare, dintre care unele au legături cu Rusia, arată o analiză Reuters.

Cea mai mare parte a câştigătorilor de pe urma sancţiunilor impuse Rusiei sunt firme cu sediul în China, India, Grecia şi Emiratele Arabe Unite, potrivit mai multor surse din industria de trading şi sectorul bancar. Câteva din aceste firme sunt deţinute, parţial, de companii ruseşti.

Niciuna din aceste firme nu încalcă sancţiunile, au subliniat sursele, dar au beneficiat de pe urma măsurilor concepute de Uniunea Europeană şi SUA pentru a reduce veniturile de care dispune preşedintele Rusiei, Vladimir Putin pentru a finanţa războiul din Ucraina.

Sancţiunile impuse Rusiei includ un embargou cu privire la achiziţionarea de energie din Rusia de către firmele din SUA şi UE, precum şi o interdicţie cu privire la livrarea de petrol rusesc oriunde în lume dacă acesta nu este vândut la un preţ mai mic de 60 de dolari per baril, scrie Agerpres.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

În replică, Rusia a redirecţionat majoritatea exporturilor sale de petrol şi produse rafinate spre Asia, oferind reduceri de preţ semnificative cumpărătorilor din China şi India comparativ cu petrolul care vine din Orientul Mijlociu. În plus, din cauza sancţiunilor, Rusia este forţată să plătească suplimentar pentru transportul petrolului către clienţi deoarece nu dispune de suficiente tancuri petroliere pentru a-şi transporta toate exporturile.

Potrivit traderilor consultaţi de Reuters, la finele lunii ianuarie, companiile petroliere ruseşti ofereau discounturi de 15 până la 20 de dolari per baril pentru cumpărătorii din India şi China. În plus, traderii au dezvăluit că grupurile petroliere ruseşti au plătit de asemenea companiilor de shipping între 15 şi 20 de dolari per baril pentru a transporta ţiţei din Rusia spre China sau India.

Ca urmare a acestor reduceri oferite clienţilor, în luna ianuarie companiile ruseşti au primit un preţ de doar 49,48 dolari pentru fiecare baril de ţiţei Urals, în scădere cu 42% în ritm anual şi echivalentul a doar 60% din preţul ţiţeiului Brent.

Cu o producţie de 10,7 milioane de barili pe zi în 2022 şi exporturi de ţiţei şi produse rafinate de şapte milioane de barili pe zi, discounturile şi costurile suplimentare vor conduce la diminuarea veniturilor companiilor petroliere ruseşti cu zeci de miliarde de dolari în 2023.

Cu toate acestea, o parte din veniturile pierdute sunt capturate tot de firme ruseşti, însă amploarea exactă a câştigurilor realizate de producătorii şi statul rus este dificil de cuantificat.

O serie de experţi, precum Sergey Vakulenko, şi traderi de petrol rusesc subliniază că veniturile pierdute de Rusia coincid cu profituri mai mari pentru unii intermediari. În plus, după mai multe decenii de profituri mici sau pierderi, anumite sectoare ale industriei globale de shipping se bucură de un boom financiar de pe urma transportului de ţiţei rusesc.

Printre aceste companii se numără compania rusească de stat Sovcomflot, condusă de Sergei Frank, un aliat al lui Putin, precum şi companiile greceşti de shipping TMS Tankers Management, Stealth Maritime, Kyklades Maritime, Dynacom, Delta Tankers, NGM Energy şi New Shipping.

De asemenea, unii proprietari de tancuri petroliere din Grecia şi Norvegia şi-au vândut vechile lor nave la preţuri record unor firme de shipping precum Fractal Shipping, cu proprietari din Dubai.

O factură consultată de Reuters arată că în luna ianuarie 2023 o firmă de shipping a cerut unui vânzător de petrol din Rusia o sumă de aproape 10,5 milioane de dolari pentru a transporta 700.000 de barili de ţiţei dintr-un port de la Marea Baltică până la o rafinărie din India. În urmă cu un an o călătorie similară ar fi costat vânzătorul de petrol din Rusia între 500.000 şi un milion de dolari.

Pentru firma de shipping, costul propriu-zis al unei astfel de curse la preţurile de astăzi variază între 500.000 şi un milion de dolari, ceea ce înseamnă că profitul net al firmei de shipping de pe urma unei singure curse se poate ridica la 10 milioane de dolari.

Un trader implicat în afacerile cu petrol rusesc a descris afacerile cu tancuri petroliere drept „incredibil de bune”.

În paralel, şi companiile de rafinare din India şi China profită şi ele de pe urma unor discounturi mari pentru rafinarea de ţiţei rusesc. Importurile de petrol rusesc ale Indiei au atins un maxim istoric de 1,25 milioane de barili pe zi în ultimele săptămâni, ceea ce înseamnă că India economiseşte 500 de milioane de dolari pe lună în condiţiile în care cumpără petrol rusesc la un discount de aproximativ 15 dolari per baril.

Emma Li, analist la Vortexa Analytics, estimează că în perioada aprilie 2022-ianuarie 2023, China a importat 1,8 milioane de barili pe zi de ţiţei rusesc. Pe baza unui discount de 10 dolari per baril, companiile chineze de rafinare au economisit 5,5 miliarde de dolari pe parcursul a zece luni.

04 Nov. 2026, 11:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 11:24 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se numără printre țările cu cel mai scăzut nivel de încredere în știință din lume și ocupă locul 134 din 140 de state analizate. Doar 10,4% dintre moldoveni declară că au foarte multă încredere în știință, de aproape șapte ori mai puțin decât în Spania, liderul clasamentului, unde indicatorul ajunge la 67,9%. Datele sunt prezentate de Visual Capitalist, în baza studiului internațional Wellcome Global Monitor 2026, realizat pe un eșantion de peste 140.000 de persoane.

Potrivit cercetării, Republica Moldova se află în grupul ultimelor zece state din lume în ceea ce privește ponderea persoanelor care declară un nivel ridicat de încredere în știință. Țara noastră este devansată inclusiv de state precum Gambia, unde indicatorul este de 12,2%, Mauritius – 11,7% și Albania – 10,8%.

Sub Republica Moldova se situează doar șase țări: Jamaica, cu 10,2%, Pakistan – 9,3%, Georgia și Somalia – câte 9,1%, Macedonia de Nord – 8,2% și Togo – 5,8%. Ultima înregistrează cel mai redus nivel din întregul clasament.

La polul opus se află Spania, unde 67,9% dintre respondenți afirmă că au foarte multă încredere în știință, urmată de Finlanda, cu 65,9%. Surprinzător, Uzbekistanul ocupă poziția a treia, cu 63,8%, iar Tadjikistanul se situează pe locul patru, cu 60,7%, depășind economii dezvoltate precum Statele Unite, Marea Britanie și Franța.

Germania completează primele cinci poziții, cu 59,7%, fiind urmată de Belgia – 59,3%, Norvegia – 58,6%, Canada – 54,3%, Islanda – 53,8% și Suedia – 53,5%.

Statele Unite ocupă abia locul 13, cu 52,5%, Marea Britanie se situează pe poziția a 14-a, cu 51,2%, iar Franța pe locul 16, cu 50,2%.

Cercetarea arată că nivelul de dezvoltare economică și performanța sistemului educațional nu explică întotdeauna gradul de încredere în știință. De exemplu, Uzbekistanul și Tadjikistanul depășesc numeroase state occidentale cu instituții de cercetare consacrate și investiții importante în educație.

Autorii studiului nu au identificat dovezi convingătoare ale unei legături constante între nivelul cunoștințelor științifice și încrederea populației în știință. De asemenea, nu a fost stabilită o corelație clară, la nivelul statelor, între acest indicator și cheltuielile guvernamentale pentru educație.

O altă constatare importantă este că încrederea în știință a scăzut la nivel mondial în ultimii cinci ani. Dacă în 2020 aproximativ 80% dintre respondenți declarau că au o anumită încredere sau foarte multă încredere în știință, în 2025 ponderea a coborât la 72%, ceea ce reprezintă o diminuare cu opt puncte procentuale.

Experții atrag atenția că neîncrederea poate fi alimentată de dezinformare, polarizare politică, inegalități sociale și lipsa de credibilitate a instituțiilor publice.

Studiul Wellcome Global Monitor 2026 are la bază sondaje realizate în anul 2025 în 140 de țări, în rândul persoanelor cu vârste de cel puțin 15 ani.