Veniturile pierdute de Rusia din petrol sunt o mină de aur pentru companiile de shipping și de rafinare

08 Feb. 2023, 09:43
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Feb. 2023, 09:43 // Actual //  MD Bani

Sancţiunile occidentale impuse Rusiei au redus în mod semnificativ veniturile statului din petrol şi au redirecţionat zeci de miliarde de dolari spre companiile de shipping şi de rafinare, dintre care unele au legături cu Rusia, arată o analiză Reuters.

Cea mai mare parte a câştigătorilor de pe urma sancţiunilor impuse Rusiei sunt firme cu sediul în China, India, Grecia şi Emiratele Arabe Unite, potrivit mai multor surse din industria de trading şi sectorul bancar. Câteva din aceste firme sunt deţinute, parţial, de companii ruseşti.

Niciuna din aceste firme nu încalcă sancţiunile, au subliniat sursele, dar au beneficiat de pe urma măsurilor concepute de Uniunea Europeană şi SUA pentru a reduce veniturile de care dispune preşedintele Rusiei, Vladimir Putin pentru a finanţa războiul din Ucraina.

Sancţiunile impuse Rusiei includ un embargou cu privire la achiziţionarea de energie din Rusia de către firmele din SUA şi UE, precum şi o interdicţie cu privire la livrarea de petrol rusesc oriunde în lume dacă acesta nu este vândut la un preţ mai mic de 60 de dolari per baril, scrie Agerpres.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

În replică, Rusia a redirecţionat majoritatea exporturilor sale de petrol şi produse rafinate spre Asia, oferind reduceri de preţ semnificative cumpărătorilor din China şi India comparativ cu petrolul care vine din Orientul Mijlociu. În plus, din cauza sancţiunilor, Rusia este forţată să plătească suplimentar pentru transportul petrolului către clienţi deoarece nu dispune de suficiente tancuri petroliere pentru a-şi transporta toate exporturile.

Potrivit traderilor consultaţi de Reuters, la finele lunii ianuarie, companiile petroliere ruseşti ofereau discounturi de 15 până la 20 de dolari per baril pentru cumpărătorii din India şi China. În plus, traderii au dezvăluit că grupurile petroliere ruseşti au plătit de asemenea companiilor de shipping între 15 şi 20 de dolari per baril pentru a transporta ţiţei din Rusia spre China sau India.

Ca urmare a acestor reduceri oferite clienţilor, în luna ianuarie companiile ruseşti au primit un preţ de doar 49,48 dolari pentru fiecare baril de ţiţei Urals, în scădere cu 42% în ritm anual şi echivalentul a doar 60% din preţul ţiţeiului Brent.

Cu o producţie de 10,7 milioane de barili pe zi în 2022 şi exporturi de ţiţei şi produse rafinate de şapte milioane de barili pe zi, discounturile şi costurile suplimentare vor conduce la diminuarea veniturilor companiilor petroliere ruseşti cu zeci de miliarde de dolari în 2023.

Cu toate acestea, o parte din veniturile pierdute sunt capturate tot de firme ruseşti, însă amploarea exactă a câştigurilor realizate de producătorii şi statul rus este dificil de cuantificat.

O serie de experţi, precum Sergey Vakulenko, şi traderi de petrol rusesc subliniază că veniturile pierdute de Rusia coincid cu profituri mai mari pentru unii intermediari. În plus, după mai multe decenii de profituri mici sau pierderi, anumite sectoare ale industriei globale de shipping se bucură de un boom financiar de pe urma transportului de ţiţei rusesc.

Printre aceste companii se numără compania rusească de stat Sovcomflot, condusă de Sergei Frank, un aliat al lui Putin, precum şi companiile greceşti de shipping TMS Tankers Management, Stealth Maritime, Kyklades Maritime, Dynacom, Delta Tankers, NGM Energy şi New Shipping.

De asemenea, unii proprietari de tancuri petroliere din Grecia şi Norvegia şi-au vândut vechile lor nave la preţuri record unor firme de shipping precum Fractal Shipping, cu proprietari din Dubai.

O factură consultată de Reuters arată că în luna ianuarie 2023 o firmă de shipping a cerut unui vânzător de petrol din Rusia o sumă de aproape 10,5 milioane de dolari pentru a transporta 700.000 de barili de ţiţei dintr-un port de la Marea Baltică până la o rafinărie din India. În urmă cu un an o călătorie similară ar fi costat vânzătorul de petrol din Rusia între 500.000 şi un milion de dolari.

Pentru firma de shipping, costul propriu-zis al unei astfel de curse la preţurile de astăzi variază între 500.000 şi un milion de dolari, ceea ce înseamnă că profitul net al firmei de shipping de pe urma unei singure curse se poate ridica la 10 milioane de dolari.

Un trader implicat în afacerile cu petrol rusesc a descris afacerile cu tancuri petroliere drept „incredibil de bune”.

În paralel, şi companiile de rafinare din India şi China profită şi ele de pe urma unor discounturi mari pentru rafinarea de ţiţei rusesc. Importurile de petrol rusesc ale Indiei au atins un maxim istoric de 1,25 milioane de barili pe zi în ultimele săptămâni, ceea ce înseamnă că India economiseşte 500 de milioane de dolari pe lună în condiţiile în care cumpără petrol rusesc la un discount de aproximativ 15 dolari per baril.

Emma Li, analist la Vortexa Analytics, estimează că în perioada aprilie 2022-ianuarie 2023, China a importat 1,8 milioane de barili pe zi de ţiţei rusesc. Pe baza unui discount de 10 dolari per baril, companiile chineze de rafinare au economisit 5,5 miliarde de dolari pe parcursul a zece luni.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.