Veniturile pierdute de Rusia din petrol sunt o mină de aur pentru companiile de shipping și de rafinare

08 Feb. 2023, 09:43
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Feb. 2023, 09:43 // Actual //  MD Bani

Sancţiunile occidentale impuse Rusiei au redus în mod semnificativ veniturile statului din petrol şi au redirecţionat zeci de miliarde de dolari spre companiile de shipping şi de rafinare, dintre care unele au legături cu Rusia, arată o analiză Reuters.

Cea mai mare parte a câştigătorilor de pe urma sancţiunilor impuse Rusiei sunt firme cu sediul în China, India, Grecia şi Emiratele Arabe Unite, potrivit mai multor surse din industria de trading şi sectorul bancar. Câteva din aceste firme sunt deţinute, parţial, de companii ruseşti.

Niciuna din aceste firme nu încalcă sancţiunile, au subliniat sursele, dar au beneficiat de pe urma măsurilor concepute de Uniunea Europeană şi SUA pentru a reduce veniturile de care dispune preşedintele Rusiei, Vladimir Putin pentru a finanţa războiul din Ucraina.

Sancţiunile impuse Rusiei includ un embargou cu privire la achiziţionarea de energie din Rusia de către firmele din SUA şi UE, precum şi o interdicţie cu privire la livrarea de petrol rusesc oriunde în lume dacă acesta nu este vândut la un preţ mai mic de 60 de dolari per baril, scrie Agerpres.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

În replică, Rusia a redirecţionat majoritatea exporturilor sale de petrol şi produse rafinate spre Asia, oferind reduceri de preţ semnificative cumpărătorilor din China şi India comparativ cu petrolul care vine din Orientul Mijlociu. În plus, din cauza sancţiunilor, Rusia este forţată să plătească suplimentar pentru transportul petrolului către clienţi deoarece nu dispune de suficiente tancuri petroliere pentru a-şi transporta toate exporturile.

Potrivit traderilor consultaţi de Reuters, la finele lunii ianuarie, companiile petroliere ruseşti ofereau discounturi de 15 până la 20 de dolari per baril pentru cumpărătorii din India şi China. În plus, traderii au dezvăluit că grupurile petroliere ruseşti au plătit de asemenea companiilor de shipping între 15 şi 20 de dolari per baril pentru a transporta ţiţei din Rusia spre China sau India.

Ca urmare a acestor reduceri oferite clienţilor, în luna ianuarie companiile ruseşti au primit un preţ de doar 49,48 dolari pentru fiecare baril de ţiţei Urals, în scădere cu 42% în ritm anual şi echivalentul a doar 60% din preţul ţiţeiului Brent.

Cu o producţie de 10,7 milioane de barili pe zi în 2022 şi exporturi de ţiţei şi produse rafinate de şapte milioane de barili pe zi, discounturile şi costurile suplimentare vor conduce la diminuarea veniturilor companiilor petroliere ruseşti cu zeci de miliarde de dolari în 2023.

Cu toate acestea, o parte din veniturile pierdute sunt capturate tot de firme ruseşti, însă amploarea exactă a câştigurilor realizate de producătorii şi statul rus este dificil de cuantificat.

O serie de experţi, precum Sergey Vakulenko, şi traderi de petrol rusesc subliniază că veniturile pierdute de Rusia coincid cu profituri mai mari pentru unii intermediari. În plus, după mai multe decenii de profituri mici sau pierderi, anumite sectoare ale industriei globale de shipping se bucură de un boom financiar de pe urma transportului de ţiţei rusesc.

Printre aceste companii se numără compania rusească de stat Sovcomflot, condusă de Sergei Frank, un aliat al lui Putin, precum şi companiile greceşti de shipping TMS Tankers Management, Stealth Maritime, Kyklades Maritime, Dynacom, Delta Tankers, NGM Energy şi New Shipping.

De asemenea, unii proprietari de tancuri petroliere din Grecia şi Norvegia şi-au vândut vechile lor nave la preţuri record unor firme de shipping precum Fractal Shipping, cu proprietari din Dubai.

O factură consultată de Reuters arată că în luna ianuarie 2023 o firmă de shipping a cerut unui vânzător de petrol din Rusia o sumă de aproape 10,5 milioane de dolari pentru a transporta 700.000 de barili de ţiţei dintr-un port de la Marea Baltică până la o rafinărie din India. În urmă cu un an o călătorie similară ar fi costat vânzătorul de petrol din Rusia între 500.000 şi un milion de dolari.

Pentru firma de shipping, costul propriu-zis al unei astfel de curse la preţurile de astăzi variază între 500.000 şi un milion de dolari, ceea ce înseamnă că profitul net al firmei de shipping de pe urma unei singure curse se poate ridica la 10 milioane de dolari.

Un trader implicat în afacerile cu petrol rusesc a descris afacerile cu tancuri petroliere drept „incredibil de bune”.

În paralel, şi companiile de rafinare din India şi China profită şi ele de pe urma unor discounturi mari pentru rafinarea de ţiţei rusesc. Importurile de petrol rusesc ale Indiei au atins un maxim istoric de 1,25 milioane de barili pe zi în ultimele săptămâni, ceea ce înseamnă că India economiseşte 500 de milioane de dolari pe lună în condiţiile în care cumpără petrol rusesc la un discount de aproximativ 15 dolari per baril.

Emma Li, analist la Vortexa Analytics, estimează că în perioada aprilie 2022-ianuarie 2023, China a importat 1,8 milioane de barili pe zi de ţiţei rusesc. Pe baza unui discount de 10 dolari per baril, companiile chineze de rafinare au economisit 5,5 miliarde de dolari pe parcursul a zece luni.

08 Oct. 2026, 13:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
08 Oct. 2026, 13:35 // Actual //  Grîu Tatiana

Circa 17,5 lei din tariful de 26,14 lei pentru un metru cub de gaze reprezintă costul de achiziție, iar aproximativ 5 lei revin distribuției, potrivit explicațiilor oferite de Dorin Junghietu. Acesta susține că principala presiune asupra facturilor vine din scumpirile internaționale și anunță compensații pentru familiile aflate în dificultate.

Junghietu afirmă că, în ultimele luni, prețurile gazelor pe piața internațională au crescut cu peste 40%, pe fondul conflictelor din Orientul Mijlociu, al deficitului de gaze și al cererii ridicate.

„La începutul anului a fost estimat un preț de circa 360 de dolari pentru mia de metri cubi. Între timp, prețul a sărit la peste 1.000 de dolari. Mai ales în contextul unui tarif atât de mare, este legitim ca oamenii să pună întrebări și să audă răspunsuri clare și transparente”, a scris Junghietu.

Potrivit cifrelor prezentate de acesta, TVA-ul de 8% reprezintă 1,94 lei din prețul unui metru cub. Cea mai mare componentă rămâne costul gazelor procurate, despre care Junghietu spune că depinde de factori externi.

„17,5 lei constituie costul de achiziție a gazului, adică prețul cu care acesta se vinde pe piață. Noi nu procurăm mai scump decât alții, îl cumpărăm la prețul la care este disponibil. Revin la costul de procurare a gazului, acești 17 lei depind de factori externi și nu de noi sau condițiile noastre”, a explicat el.

Referindu-se la criticile privind eficiența Energocom, Junghietu a precizat că administrarea și activitatea de furnizare a companiei reprezintă 0,54 lei din prețul unui metru cub.

„S-a vorbit foarte mult despre eficiența Energocom. Toată administrarea Energocom, furnizare, rentabilitate, salarii, sediu, toate acestea pentru 180 de oameni care se asigură că toată țara are gaz reprezintă 0,54 lei din factură”, a declarat acesta.

Transportul gazelor, asigurat de Vestmoldtransgaz, reprezintă alți 0,59 lei. Junghietu a respins criticile privind această componentă a tarifului.

„O altă critică frecventă cu care se manipulează este transportul, și anume activitatea Vestmoldtransgaz. Transportul ne costă 0,59 lei din factură. Și trebuie să înțelegem că este un proces complex, gestiunea unor conducte mari care transportă gaze naturale”, a menționat el.

Distribuția costă circa 5 lei pentru un metru cub și include activitatea celor 12 întreprinderi din subordinea Moldovagaz, printre care Chișinău-Gaz, Bălți-Gaz și Ialoveni-Gaz. Potrivit lui Junghietu, acestea au aproximativ 5.000 de angajați, majoritatea fiind personal tehnic, de intervenție și execuție.

„Adică echipe de intervenție, lăcătuși, controlori de contoare, ingineri. Da, este nevoie de eficientizat aceste 12 întreprinderi. Am început comasarea lor într-o unitate mai eficientă, însă acest lucru durează și să nu uităm cine deține controlul la această societate pe acțiuni, acționarul majoritar al Moldovagaz este Gazprom-ul”, a scris Junghietu.