Veniturile pierdute de Rusia din petrol sunt o mină de aur pentru companiile de shipping și de rafinare

08 Feb. 2023, 09:43
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Feb. 2023, 09:43 // Actual //  MD Bani

Sancţiunile occidentale impuse Rusiei au redus în mod semnificativ veniturile statului din petrol şi au redirecţionat zeci de miliarde de dolari spre companiile de shipping şi de rafinare, dintre care unele au legături cu Rusia, arată o analiză Reuters.

Cea mai mare parte a câştigătorilor de pe urma sancţiunilor impuse Rusiei sunt firme cu sediul în China, India, Grecia şi Emiratele Arabe Unite, potrivit mai multor surse din industria de trading şi sectorul bancar. Câteva din aceste firme sunt deţinute, parţial, de companii ruseşti.

Niciuna din aceste firme nu încalcă sancţiunile, au subliniat sursele, dar au beneficiat de pe urma măsurilor concepute de Uniunea Europeană şi SUA pentru a reduce veniturile de care dispune preşedintele Rusiei, Vladimir Putin pentru a finanţa războiul din Ucraina.

Sancţiunile impuse Rusiei includ un embargou cu privire la achiziţionarea de energie din Rusia de către firmele din SUA şi UE, precum şi o interdicţie cu privire la livrarea de petrol rusesc oriunde în lume dacă acesta nu este vândut la un preţ mai mic de 60 de dolari per baril, scrie Agerpres.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

În replică, Rusia a redirecţionat majoritatea exporturilor sale de petrol şi produse rafinate spre Asia, oferind reduceri de preţ semnificative cumpărătorilor din China şi India comparativ cu petrolul care vine din Orientul Mijlociu. În plus, din cauza sancţiunilor, Rusia este forţată să plătească suplimentar pentru transportul petrolului către clienţi deoarece nu dispune de suficiente tancuri petroliere pentru a-şi transporta toate exporturile.

Potrivit traderilor consultaţi de Reuters, la finele lunii ianuarie, companiile petroliere ruseşti ofereau discounturi de 15 până la 20 de dolari per baril pentru cumpărătorii din India şi China. În plus, traderii au dezvăluit că grupurile petroliere ruseşti au plătit de asemenea companiilor de shipping între 15 şi 20 de dolari per baril pentru a transporta ţiţei din Rusia spre China sau India.

Ca urmare a acestor reduceri oferite clienţilor, în luna ianuarie companiile ruseşti au primit un preţ de doar 49,48 dolari pentru fiecare baril de ţiţei Urals, în scădere cu 42% în ritm anual şi echivalentul a doar 60% din preţul ţiţeiului Brent.

Cu o producţie de 10,7 milioane de barili pe zi în 2022 şi exporturi de ţiţei şi produse rafinate de şapte milioane de barili pe zi, discounturile şi costurile suplimentare vor conduce la diminuarea veniturilor companiilor petroliere ruseşti cu zeci de miliarde de dolari în 2023.

Cu toate acestea, o parte din veniturile pierdute sunt capturate tot de firme ruseşti, însă amploarea exactă a câştigurilor realizate de producătorii şi statul rus este dificil de cuantificat.

O serie de experţi, precum Sergey Vakulenko, şi traderi de petrol rusesc subliniază că veniturile pierdute de Rusia coincid cu profituri mai mari pentru unii intermediari. În plus, după mai multe decenii de profituri mici sau pierderi, anumite sectoare ale industriei globale de shipping se bucură de un boom financiar de pe urma transportului de ţiţei rusesc.

Printre aceste companii se numără compania rusească de stat Sovcomflot, condusă de Sergei Frank, un aliat al lui Putin, precum şi companiile greceşti de shipping TMS Tankers Management, Stealth Maritime, Kyklades Maritime, Dynacom, Delta Tankers, NGM Energy şi New Shipping.

De asemenea, unii proprietari de tancuri petroliere din Grecia şi Norvegia şi-au vândut vechile lor nave la preţuri record unor firme de shipping precum Fractal Shipping, cu proprietari din Dubai.

O factură consultată de Reuters arată că în luna ianuarie 2023 o firmă de shipping a cerut unui vânzător de petrol din Rusia o sumă de aproape 10,5 milioane de dolari pentru a transporta 700.000 de barili de ţiţei dintr-un port de la Marea Baltică până la o rafinărie din India. În urmă cu un an o călătorie similară ar fi costat vânzătorul de petrol din Rusia între 500.000 şi un milion de dolari.

Pentru firma de shipping, costul propriu-zis al unei astfel de curse la preţurile de astăzi variază între 500.000 şi un milion de dolari, ceea ce înseamnă că profitul net al firmei de shipping de pe urma unei singure curse se poate ridica la 10 milioane de dolari.

Un trader implicat în afacerile cu petrol rusesc a descris afacerile cu tancuri petroliere drept „incredibil de bune”.

În paralel, şi companiile de rafinare din India şi China profită şi ele de pe urma unor discounturi mari pentru rafinarea de ţiţei rusesc. Importurile de petrol rusesc ale Indiei au atins un maxim istoric de 1,25 milioane de barili pe zi în ultimele săptămâni, ceea ce înseamnă că India economiseşte 500 de milioane de dolari pe lună în condiţiile în care cumpără petrol rusesc la un discount de aproximativ 15 dolari per baril.

Emma Li, analist la Vortexa Analytics, estimează că în perioada aprilie 2022-ianuarie 2023, China a importat 1,8 milioane de barili pe zi de ţiţei rusesc. Pe baza unui discount de 10 dolari per baril, companiile chineze de rafinare au economisit 5,5 miliarde de dolari pe parcursul a zece luni.

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.