Veniturile proprietarului TikTok în 2020. Veniturile au explodat, însă au crescut și pierderile

Veniturile înregistrate anul trecut de grupul chinez ByteDance, proprietarul reţelei TikTok, s-au dublat până la 34,3 miliarde de dolari însă au crescut şi pierderile nete ale companiei până la 45 de miliarde de dolari.

Creșterea pierderilor este cauzată, în mare parte, de unele norme contabile pentru pachetele compensatorii pe bază de acţiuni acordate angajaţilor, a dezvăluit o sursă din apropierea acestui dosar, scrie Agerpres.

Anterior, Reuters a informat că ByteDance, una din cele mai mari companii private din sectorul tehnologiei cu o valoare de piaţă estimată de aproximativ 300 miliarde de dolari, avea drept obiectiv ajungerea la o cifră de afaceri de aproximativ 30 de miliarde de dolari în 2020.

Într-un document intern, compania şi-a informat angajaţii că în 2020 a înregistrat pierderi operaţionale de două miliarde de dolari şi un profit brut de 19 miliarde de dolari, în creştere de 93% în ritm anual.

Aplicaţia de video-sharing TikTok este foarte utilizată de tinerii cu vârsta între 15 şi 25 de ani şi are aproximativ un miliard de utilizatori în întreaga lume. Grupul ByteDance a informat că în luna decembrie 2020 avea aproximativ 1,9 miliarde de utilizatori în întreaga lume pentru toate aplicaţiile sale, inclusiv TikTok, versiunea sa chineză Douyin şi agregatorul de ştiri Jinri Toutiao.

Luna trecută, fondatorul companiei ByteDance, Zhang Yiming şi-a anunţat demisia surprinzătoare din funcţia de CEO, o decizie care vine într-un moment în care organismele de reglementare din China urmăresc cu atenţie sporită cele mai mari firme de tehnologie.

#TikTok #cheltuieli #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ultima tranșă de finanțare din programul cu Fondul Monetar Internațional (FMI) nu a mai fost acordată Republicii Moldova după demiterea fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Declarația a fost făcută de economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Contransens” a publicației ZIUA.

Întârzierea reformelor de guvernanță și anticorupție din Republica Moldova pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a garanta că banii publici sunt cheltuiți corect, a punctat Ioniță.

Potrivit acestuia, partenerii externi au atras în repetate rânduri atenția asupra problemelor de transparență și control al cheltuielilor publice.

„La voi, cheltuielile… noi nu putem garanta că banul public este cheltuit corect”, a spus Ioniță, menționând că lipsa unor mecanisme eficiente de verificare creează suspiciuni privind modul în care sunt utilizate resursele bugetare.

Economistul a dat drept exemplu proiectele de infrastructură, unde, potrivit lui, apar frecvent dubii legate de calitatea lucrărilor executate.

„Ați văzut știrea asta cu asfaltul: trebuie să fie 14 centimetri, dar pun șapte. Nu mai vorbesc de calitate și așa mai departe”, a afirmat el.

Veaceslav Ioniță susține că problema nu este doar modul în care sunt cheltuiți banii publici, ci și faptul că instituțiile statului nu dispun de suficiente instrumente pentru a demonstra că aceste cheltuieli sunt verificate eficient.

Economistul a făcut referire și la reacțiile partenerilor externi, inclusiv ale Fondului Monetar Internațional (FMI), care, potrivit lui, au subliniat că lipsa unor mecanisme solide de control al finanțelor publice reprezintă un risc atunci când este vorba de acordarea de împrumuturi.

În acest context, Ioniță a invocat și conceptul de „datorie odioasă”, utilizat în dreptul internațional, care se referă la situațiile în care o guvernare contractează împrumuturi contrar intereselor populației, iar ulterior aceste datorii pot fi contestate.

„Există cazuri în practica internațională când statele au demonstrat că datoriile contractate de guverne corupte au fost împotriva voinței cetățenilor și împotriva intereselor naționale”, a explicat economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, partenerii externi sunt atenți la modul în care sunt gestionate finanțele publice și la existența unor instituții independente capabile să verifice utilizarea banilor publici.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.