Veronica Dragalin vrea mai mulți bani și un număr mai mare de angajați în republica procurorilor

Veronica Dragalin proaspăta șefă numită a Procuraturii Anticorupție speră la o susținere din partea politicienilor pentru schimbarea anumitor legi penale, dacă va fi nevoie.

„Dacă noi identificăm, de exemplu, niște legi penale sau în codul de procedură care ar trebui schimbate pentru că sunt obstacole acolo și nu ne putem face lucrul, eu sper să avem suportul acesta de la Parlament”, a explicat Dragalin într-un interviu pentru moldova.org.

Dânsa spune că așteaptă susține și filiera majorării bugetului instituției. Dragalin s-a arătat surprinsă de numărul mic de procurori care lucrează în cadrul instituției.

„Nu știam numărul exact de procurori din PA. Și am fost surprinsă că totuși e un grup foarte mic de procurori care lucrează aici. Așteptările țării și societății sunt foarte, foarte mari de la instituția asta. Moldova nu e țară foarte mare, dar totuși instituția noastră numără, nu am numerele exacte, dar mai puțin de 50 de procurori, dintre care nouă nici nu-s aici în permanență, ci delegați la alte procuraturi. Deci e un număr destul de mic de procurori care lucrează la toate cazurile astea de rezonanță și altele mai mici. Nu e un lucru ușor, dar eu sper să continuăm să avem susținere și împreună să ajungem la niște rezultate bune pentru țară”, a punctat Dragalin.

În data de 7 iunie Consiliul Superior al Procurorilor a înaintat-o pe Veronica Drăgălin Procurorului General interimar pentru numirea în funcție de Procuror Șef Anticorupție.

Veronica Dragalin este reprezentantă a diasporei, jurist de profesie, în prezent, procuror adjunct al Statelor Unite.

Potrivit CV-ului, aceasta deține o vastă experiență în investigații internaționale, inclusiv pentru încălcarea legii privind corupția în străinătate (FCPA), solicitări conform tratatuluide asistență judiciară reciprocă (MLAT), și solicitări de la Interpol, precum și experiență în instanțe de judecată cu juriu și cu judecător, și procese de apel, inclusiv informare și argumentare orală înaintea Curții de Apel a Circuitului Nouă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#sefa #Dragalin #procuratura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.