Veronica Dragalin vrea mai mulți bani și un număr mai mare de angajați în republica procurorilor

Veronica Dragalin proaspăta șefă numită a Procuraturii Anticorupție speră la o susținere din partea politicienilor pentru schimbarea anumitor legi penale, dacă va fi nevoie.

„Dacă noi identificăm, de exemplu, niște legi penale sau în codul de procedură care ar trebui schimbate pentru că sunt obstacole acolo și nu ne putem face lucrul, eu sper să avem suportul acesta de la Parlament”, a explicat Dragalin într-un interviu pentru moldova.org.

Dânsa spune că așteaptă susține și filiera majorării bugetului instituției. Dragalin s-a arătat surprinsă de numărul mic de procurori care lucrează în cadrul instituției.

„Nu știam numărul exact de procurori din PA. Și am fost surprinsă că totuși e un grup foarte mic de procurori care lucrează aici. Așteptările țării și societății sunt foarte, foarte mari de la instituția asta. Moldova nu e țară foarte mare, dar totuși instituția noastră numără, nu am numerele exacte, dar mai puțin de 50 de procurori, dintre care nouă nici nu-s aici în permanență, ci delegați la alte procuraturi. Deci e un număr destul de mic de procurori care lucrează la toate cazurile astea de rezonanță și altele mai mici. Nu e un lucru ușor, dar eu sper să continuăm să avem susținere și împreună să ajungem la niște rezultate bune pentru țară”, a punctat Dragalin.

În data de 7 iunie Consiliul Superior al Procurorilor a înaintat-o pe Veronica Drăgălin Procurorului General interimar pentru numirea în funcție de Procuror Șef Anticorupție.

Veronica Dragalin este reprezentantă a diasporei, jurist de profesie, în prezent, procuror adjunct al Statelor Unite.

Potrivit CV-ului, aceasta deține o vastă experiență în investigații internaționale, inclusiv pentru încălcarea legii privind corupția în străinătate (FCPA), solicitări conform tratatuluide asistență judiciară reciprocă (MLAT), și solicitări de la Interpol, precum și experiență în instanțe de judecată cu juriu și cu judecător, și procese de apel, inclusiv informare și argumentare orală înaintea Curții de Apel a Circuitului Nouă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#sefa #Dragalin #procuratura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie