Veronica Dragalin vrea mai mulți bani și un număr mai mare de angajați în republica procurorilor

Veronica Dragalin proaspăta șefă numită a Procuraturii Anticorupție speră la o susținere din partea politicienilor pentru schimbarea anumitor legi penale, dacă va fi nevoie.

„Dacă noi identificăm, de exemplu, niște legi penale sau în codul de procedură care ar trebui schimbate pentru că sunt obstacole acolo și nu ne putem face lucrul, eu sper să avem suportul acesta de la Parlament”, a explicat Dragalin într-un interviu pentru moldova.org.

Dânsa spune că așteaptă susține și filiera majorării bugetului instituției. Dragalin s-a arătat surprinsă de numărul mic de procurori care lucrează în cadrul instituției.

„Nu știam numărul exact de procurori din PA. Și am fost surprinsă că totuși e un grup foarte mic de procurori care lucrează aici. Așteptările țării și societății sunt foarte, foarte mari de la instituția asta. Moldova nu e țară foarte mare, dar totuși instituția noastră numără, nu am numerele exacte, dar mai puțin de 50 de procurori, dintre care nouă nici nu-s aici în permanență, ci delegați la alte procuraturi. Deci e un număr destul de mic de procurori care lucrează la toate cazurile astea de rezonanță și altele mai mici. Nu e un lucru ușor, dar eu sper să continuăm să avem susținere și împreună să ajungem la niște rezultate bune pentru țară”, a punctat Dragalin.

În data de 7 iunie Consiliul Superior al Procurorilor a înaintat-o pe Veronica Drăgălin Procurorului General interimar pentru numirea în funcție de Procuror Șef Anticorupție.

Veronica Dragalin este reprezentantă a diasporei, jurist de profesie, în prezent, procuror adjunct al Statelor Unite.

Potrivit CV-ului, aceasta deține o vastă experiență în investigații internaționale, inclusiv pentru încălcarea legii privind corupția în străinătate (FCPA), solicitări conform tratatuluide asistență judiciară reciprocă (MLAT), și solicitări de la Interpol, precum și experiență în instanțe de judecată cu juriu și cu judecător, și procese de apel, inclusiv informare și argumentare orală înaintea Curții de Apel a Circuitului Nouă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#sefa #Dragalin #procuratura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.