Veste bombă pentru deținuți! Surpriza pe care le-au pregătit-o autoritățile

28 Dec. 2023, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Dec. 2023, 17:23 // Actual //  bani.md

Deținuții vor putea utiliza telefoanele mobile, dar și să discute prin intermediul aplicațiilor video, potrivit modificărilor operate de deputați la Codul de Executare.

Printre aspectele cheie ale proiectului se numără introducerea întâlnirilor de scurtă durată online pentru persoanele aflate în detenție, utilizând aplicații de videoconferință. Această inovație are scopul de a facilita comunicarea între deținuți și familiile lor, contribuind la menținerea legăturilor afective în ciuda restricțiilor impuse de detenție. În plus, proiectul propune eliminarea cheltuielilor financiare suportate de deținuți în cazul întâlnirilor fizice de lungă durată.

O altă schimbare notabilă vizează dreptul condamnaților la convorbiri telefonice din cont propriu, iar administrația penitenciarului este obligată să instaleze telefoane în interiorul închisorii pentru a facilita acest proces. Acest demers are scopul de a îmbunătăți accesul la comunicare al persoanelor aflate în detenție.

În plus, proiectul de lege abordează problema automutilărilor, renunțând la practica perceperii plăților pentru tratament și introducând sancțiuni adecvate împotriva celor care comit astfel de acțiuni. Criteriile de separare a condamnaților vor fi, de asemenea, revizuite, iar condițiile de exercitare a dreptului la petiționare vor fi armonizate pentru a asigura o abordare mai echitabilă și coerentă.

Într-un vot covârșitor, 59 de deputați au susținut proiectul de lege în a doua lectură, subliniind importanța acestor modificări pentru consolidarea drepturilor individuale și a respectului pentru demnitatea umană în sistemul penitenciar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Iul. 2026, 15:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
24 Iul. 2026, 15:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Managerii întreprinderilor din Republica Moldova estimează pentru trimesrul III al anului 2026 o activitate economică relativ stabilă, însoțită de creșteri moderate ale veniturilor din vânzări și ale prețurilor, potrivit rezultatelor Anchetei de conjunctură publicate de Biroul Național de Statistică (BNS).

La nivelul întregii economii, managerii anticipează o relativă stabilitate a situației economice (sold conjunctural +5%) și a numărului de salariați (-5%), în timp ce veniturile din vânzări ar urma să crească moderat (+7%), iar prețurile produselor și serviciilor să avanseze cu un sold conjunctural de +9%.

Cele mai optimiste estimări vin din industria prelucrătoare, unde managerii prognozează o creștere a activității economice (+16%) și a veniturilor din vânzări (+15%), în condițiile unei relative stabilități a numărului de angajați (+1%). Totodată, aceștia estimează și o majorare moderată a prețurilor produselor industriale (+10%).

În construcții, companiile anticipează o creștere moderată a activității (+7%) și a veniturilor (+12%), însă se așteaptă la cea mai puternică majorare a prețurilor dintre toate sectoarele analizate, cu un sold conjunctural de +21%.

În schimb, comerțul cu amănuntul și serviciile vor evolua mai lent. Managerii estimează o situație economică relativ stabilă (+3%) și venituri aproape constante (+4%), însă prognozează o reducere moderată a numărului de salariați (-6%) și o creștere a prețurilor (+7%).

Datele BNS arată că întreprinderile mari sunt cele mai optimiste. Managerii companiilor cu peste 250 de angajați estimează creșteri ale activității economice (+14%), ale veniturilor din vânzări (+17%) și chiar majorarea numărului de salariați (+8%). În schimb, întreprinderile mici și micro anticipează, în general, o stagnare a activității și reduceri ușoare ale personalului.

Totodată, peste jumătate dintre firme (54%) au declarat că s-au confruntat cu obstacole în desfășurarea activității în trimestrul II al anului 2026. Cea mai frecventă problemă invocată este cererea insuficientă pe piață, menționată de 33,9% dintre respondenți. Alte dificultăți sunt problemele financiare (21,8%), lipsa forței de muncă calificate (19%), consecințele războiului din Ucraina (8,6%) și lipsa spațiilor sau echipamentelor necesare (6%).