Veste bună! Actele de studii din Republica Moldova vor fi recunoscute în România

Vești bune pentru deținătorii de diplome, certificate și titluri științifice eliberate de instituțiile de învățământ din Republica Moldova. Actele vor fi recunoscute în România. Parlamentul a ratificat astăzi Acordul dintre Guvernul de la Chișinău și cel de la București privind recunoașterea actelor de studii. Documentul oferă deținătorilor actelor de studii din Republica Moldova acces direct la învățământul superior din România, scrie Realitatea.md.

Acordul stabileşte modalităţile de recunoaştere a actelor de studii la toate nivelurile de învăţământ, începând cu învăţământul general şi terminând cu titlurile ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice. Este prevăzută și recunoaşterea actelor de studii obţinute până la aderarea Republicii Moldova la Procesul de la Bologna.

Astfel, are loc recunoașterea și echivalarea actelor de studii, eliberate după absolvirea unei instituții de învățământ general cu durata studiilor de 10 sau 11 ani, precum era până la introducerea învățământului liceal de 12 ani. Noile prevederi oferă deținătorilor acestor acte de studii acces direct la învățământul superior din România.

De asemenea, documentul stabilește prevederi speciale ce reglementează recunoașterea reciprocă a diplomelor și certificatelor obținute la absolvirea studiilor postuniversitare, a studiilor de specializare postuniversitare și a cursurilor de perfecționare de nivel postuniversitar eliberate în ambele state.

Acordul a fost încheiat pentru o perioadă de cinci ani și se prelungește automat, pe perioade de câte un an. Documentul substituie acordul dintre România și Republica Moldova semnat în 1998 și are drept scop dezvoltarea și consolidarea relațiilor în domeniul educației dintre cele două stare.

#acte de studii #Republica Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED) a publicat versiunea ajustată a prognozei macroeconomice pe termen mediu, care integrează atât un scenariu de bază, cât și două scenarii alternative – optimist și moderat – construite împreună cu experți ai Băncii Mondiale, utilizând modelul econometric structural MFMod. Revizuirea a devenit necesară după aprobarea, prin Hotărârea Guvernului nr. 260/2025, a „Planului de Creștere a Moldovei” susținut de UE.

În scenariul de bază, economia evoluează aproape de potențial, fără impulsuri majore de cerere sau ofertă. PIB-ul real ar urca de la 1,3% în 2025 la 2,0% în 2028, inflația ar coborî de la 7,3% în 2025 la 5,0% în 2028, iar investițiile în active fixe ar încetini de la +10% în 2025 la +2% în 2028. Exporturile ar scădea cu 1,5% în 2025 și ar reveni lent până la +2,6% în 2028, în timp ce importurile ar crește cu 11,4% în 2025, temperându-se la +3,7% în 2028. Salariile reale ar rămâne aproape staționare, iar industria ar avansa ușor până la +3,2% în 2028, pe fondul investițiilor demarate în 2024–2025. Agricultura ar rămâne vulnerabilă la climă, cu o recuperare în 2025 după seceta din 2024 și o creștere medie de circa 1% ulterior.

Pentru 2025, prognoza de creștere a PIB a fost revizuită de la 2% la 1,3%, pe fondul deteriorării deficitului comercial. În ianuarie–aprilie 2025, exporturile au scăzut cu 11,3% (cu un recul de circa 2,9 ori la uleiurile vegetale și –17,9% la produsele industriei alimentare), în timp ce importurile au urcat cu 16,2%, tractate de produsele minerale (+46%) și de majorarea valorii energiei electrice importate după sistarea livrărilor de la Cuciurgan. Deficitul comercial a ajuns la –2,3 mld. USD (față de –1,7 mld. USD în aceeași perioadă din 2024). În contrapartidă, consumul privat a crescut peste așteptări (+6,3% în T1, contribuție de 5,2 p.p. la PIB), pe fondul veniturilor disponibile mai mari (+7,7%), al salariilor (+1,7%) și al creditării noi (+35,8%). Investițiile în active imobilizate au avansat cu 23,9% în T1, până la 6,3 mld. lei, susținute de investițiile proprii ale companiilor (+26,8%), facilități fiscale (0% pe profitul reinvestit) și condiții de creditare mai favorabile în prima jumătate de an.

Scenariul optimist, condiționat de implementarea integrală și eficientă a „Planului de Creștere”, plasează PIB-ul pe o traiectorie accelerată, de la 1,3% în 2025 la 4,3% în 2028. Exporturile ar urca robust după 2025 (+10,9% în 2026, +8,9% în 2028), importurile ar crește odată cu modernizarea economică (+10% în 2028), iar investițiile în active fixe ar înregistra o creștere cumulată de peste 74% în patru ani. Salariile reale ar avansa până la +7,9% în 2028, iar producția industrială ar atinge +5,5% în 2028. În agricultură, accelerarea irigațiilor, digitalizării și cercetării ar ridica randamentele și reziliența sectorului. Portofoliul de proiecte investiționale al Guvernului direcționează cele mai mari alocări către transporturi (31,6%) și energie (25,5%), urmate de mediu (12,9%), dezvoltare regională (8,9%), agricultură (6,0%), sprijin pentru sectorul privat (4,7%), educație (4,2%) și sănătate (3,0%).

Scenariul moderat mizează pe o implementare parțială și graduală a reformelor și investițiilor, cu o creștere a PIB de la 1,3% în 2025 la 3,6% în 2028. Exporturile ar accelera după 2026, iar importurile ar rămâne ridicate, pe fondul dependenței de bunuri investiționale din exterior. Investițiile în active fixe ar crește până la +15% în 2028, însă eficiența lor ar fi constrânsă de capacitatea administrativă și întârzieri în execuție. Salariile reale ar spori moderat, iar industria ar urma un trend ascendent, tractată de cererea externă; în agricultură, investițiile graduale în irigații și modernizare ar îmbunătăți lent productivitatea și reziliența.

MDED atenționează că perspectivele rămân incerte, cu riscuri negative legate de escaladarea războiului din Ucraina, tensiuni geopolitice globale, eventuale recesiuni la partenerii comerciali, noi șocuri energetice, instabilitate politică internă în context electoral și condiții climatice nefavorabile. Pe partea pozitivă, o redresare mai puternică la partenerii externi, efecte peste așteptări ale reformelor și investițiilor, precum și un an agricol favorabil ar putea îmbunătăți semnificativ dinamica economiei și a veniturilor populației.