Vești proaste pentru moldoveni! S-au scumpit creditele

În luna februarie 2022, creditele noi acordate au constituit 4 miliarde de lei, în creștere cu 50,5 la sută față de luna februarie 2021, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Din totalul împrumuturilor acordate, 74,6 la sută reprezintă creditele în moneda națională, care au constituit 3 001,9 milioane lei (+38,8 la sută față de luna precedentă și +51,5 la sută față de februarie 2021) și 23,8 la sută reprezintă creditele în valută, al căror volum recalculat în MDL a constituit 959,2 milioane lei (+50,4 la sută față de luna precedentă și +46,9 la sută față de februarie 2021).

Cele mai solicitate împrumuturi rămân cele o perioadă scurtă de timp de la 2 până la 5 ani, cu o pondere de 52,4 la sută în totalul creditelor acordate. Volumul acestor credite acordate persoanelor juridice a constituit 36,1 la sută din totalul creditelor.

Cele mai multe credite au fost acordate comerțului – 32%, industriei energetice- 25% și agriculturii – 14,5%, iar cele mai puține domeniului transporturilor – 3%.

În ceea ce privește rata dobânzii, comparativ cu perioada similară a anului precedent, rata medie nominală ponderată la creditele acordate în moneda națională a crescut cu 1,81 p.p., la cele în valută rata nu s-a schimbat, iar la cele atașate la cursul valutei s-a micșorat cu 0,46 p.p.

Volumul creditelor în moneda națională acordate persoanelor fizice, în luna februarie 2022, s-a majorat comparativ cu luna precedentă cu 20,1 la sută și a constituit 1 miliard de lei. Din perspectiva scopului creditelor acordate, creditele de consum au deținut cea mai mare pondere (64,9 la sută) și au fost acordate cu o rată medie de 10,67 la sută (+0,03 p.p. comparativ cu luna precedentă și +5,23 p.p. comparativ cu februarie 2021).

Rata medie la creditele imobiliare s-a micșorat cu 0,10 p.p față de luna precedentă și s-a majorat cu 1,03 p.p. față de februarie 2021, la 7,90%. La creditele de consum rata dobânzii a fost de 10,67%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#consum #imobile #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.