VIDEO Afaceri pe timp de pandemie. Cum au reușit 4 tineri să deschidă un magazin specializat: Toată vina o poartă COVID

25 Sept. 2021, 10:46
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
25 Sept. 2021, 10:46 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Mulți îți doresc să devină antreprenori, dar puțini au curajul să înceapă o afacere. Totuși, în Republica Moldova există și tineri dornici de a se dezvolta, de a crea ceva frumos și deosebit. Așa pot fi descriși și Grizore Berzan, Alexandra Berzan, Adrian Blîndu și Maria Blîndu, fondatorii „Istorii cu Cașcaval”. Acesta este un magazin specializat, un local drăguț, unde puteți găsi cașcaval adus din Olanda, vin de la micii producători din țară, sosuri și diverse ustensile. De asemenea, acești patru tineri sunt și proprietarii vinăriei autohtone „Famber”. Despre cum a apărut ideea de afacere, cum e să fii antreprenor și despre experiența de participare la programele de susținere a afacerilor au vorbit într-un interviu Bani.md.

Potrivit fondatorilor, ideea de a deschide „Istorii cu cașcaval” a apărut în perioada pandemiei, în timpul unei discuții la un pahar cu vin. Neavând posibilitatea de a călători, din cauza coronavirusului, tinerilor li se făcuse dor de localurile „micuțe și drăguțe” în stil european și de cașcavalul olandez, așa că au decis să aducă o astfel de atmosferă aici, acasă.

„Toată vina o poartă COVID-19”, a spus Grigore Brezan.

Nici denumirea nu a fost aleasă întâmplător, antreprenorii spun că au ales „Istorii cu cașcaval” și nu „Cașcaval cu istorii”, pentru că vizitatorii localului pot face schimb de istorii, savurând un pahar de vin în combinație cu cașcaval.

„Oaspeții noștri vin și au posibilitatea să-și comunice istoria lor, să o audă pe a noastră, să-și degajeze cumva sufletul, la un pahar de vin să savureze și ceva istorii”, a spus Maria Blîndu.

Tinerii spun că localul deschis de ei se deosebește prin ospitalitate și atenția deosebită față de oaspeți.

„Noi nu avem clienți, noi avem doar oaspeți”.

Maria spune că au decis să deschidă un local unde vor putea să primească oaspeții cu sufletul, pentru că a înțeles cât de bogat „sufletește” este poporul nostru.

Cei patru tineri se consideră o echipă perfectă, o dată ce au înțeles asta au pornit împreună mai multe proiecte frumoase.

„Am înțeles că noi patru suntem o echipă perfectă și trebuie să începem, într-un pas, să facem ceva împreună. De atunci, mai multe proiecte au luat naștere la noi în suflet și în cap.”

Maria spune că nu este atât de ușor să deschizi o afacere în Republica Moldova, iar faptul că e greu sau nu, nu contează. Este important să începi dacă ai un proiect frumos.

Făcând referire la experiența anterioară, Adrian a spus că acum este mult mai ușor să deschizi o afacere în Republica Moldova comparativ cu 10 ani în urmă. Totuși, la unele capitole, țara noastră mai are de lucrat.

Participarea la programe de susținere a afacerilor

Din păcate, antreprenorii spun că nu au avut o experiență plăcută în ceea ce privește participarea la programe de susținere a afacerilor. Aceștia au aplicat la un grant, au parcurs toate etapele și au fost selectați, dar într-un final au primit un răspuns precum că nu mai sunt acceptați.

„Noi mai avem o vinărie, cred, cea mai mică vinărie din Republica Moldova, unde facem vin cu multă pasiune. Am aplicat la un grant de la USAID, pentru competitivitate, am fost acceptați cu un punctaj foarte bun, a fost negociată și suma grantului, o sumă nu foarte mare, am parcurs toate etapele. Până la urmă am primit un email, cumva că nu mai suntem acceptați la grantul dat. A fost foarte misterios gestul. Am dat careva întrebări, nu am primit un răspuns clar, niște răspunsuri vagi.”

Totuși, pe viitor, antreprenorii speră să aibă parte de experiențe mai plăcute.

Adrian Blîndu spune că au ales colaborarea cu mici producătorii de vinuri, pentru a-i susține pe cei care fac un produs calitativ.

Antreprenorii au ales să aducă cașcavalul din Olanda, pentru că li s-a părut un produs calitativ. Și pentru că au descoperit acest produs acolo, în magazinul lor se va păstra o bază a cașcavalurilor olandeze. Nu exclud că pe viitor vor începe să colaboreze și cu producătorii de cașcaval de la noi din țară.

„Într-o călătorie în Olanda, am descoperit noi pentru noi, cașcavalul perfect după gustul nostru. De asta, probabil o să avem aici o parte din baza cașcavalurilor olandeze.”

„Și de ce nu, pe viitor, neapărat, găsim un producător de cașcaval moldovenesc, autohton și va sta aici pe rafturile noastre.”

Maria, Adrian și Grigore recomandă tinerilor ce vor să lanseze o afacere să nu renunțe din prima și să fie pregătiți emoțional.

„Să nu dea jos mâinile din prima și să spargă cât mai multe uși care nu se deschid.”, a spus Grigore Brezan, unul dintre fondatorii „Istorii cu Cașcaval”.

 

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!