(VIDEO) Alegătorii transnistreni ar primi câte „un bon” ca să voteze pe cine trebuie. „Asta este realitatea”

Alegătorii din stânga Nistrului ar primi „un bon” între 300-500 de ruble transnistrene, echivalentul a 390-490 de lei moldovenești, or în medie 25 de dolari pentru a participa la alegerile parlamentare anticipate care se desfășoară în această duminică, 11 iulie curent. Cel puțin o asemenea informație se vehiculează pe câteva canale de Telegram. Totodată, „asta este realitatea”, a confirmat într-un video și Valentin Vapeș, veteran al Războiului din 1992, de la Varnița.

Încă acum o zi au început să circule informații, precum că alegătorii transnistreni sunt „motivați” să participe la scrutinul electoral în schimbul a unor sume. Sumele variază de la caz la caz. Când 300 de ruble transnistrene, când 500.

Totodată, azi veteranul Valentin Vapeș a oferit mai multe detalii pentru colegii de la Zona de Securitate, fiind prezent la secția de votare de la Varnița, acolo unde deja s-a atestat un rând mare de oameni în așteptare să-și exercite dreptul de vot.

„Se încalcă procedura electorală a dreptului la vot. Trebuia să fie un drept egal între concurenții electorali, o dezbatere electorală ca omul să aibă ce alege. Aici noi vedem un moment fraudabil, care este din start menit de fasciștii socialiști. Mă iertați că spun așa. Chiar oameni care lucrează la Teradex li se plătește bon, adică dacă el vine și votează și are ștampilă. Exact același lucru să plece la Sherif. Adică se achită prin bonuri salariale. Plus minus în mărime de 25 de dolari. Asta este realitatea”, a declarat Valentin Vapeș.

Potrivit datelor CEC, către ora 11:00, deja peste 13.000 de oameni și-au exercitat dreptul la vot, exclusiv, la secțiile de votare din stânga Nistrului. Pentru 41 de secții de votare deschise acolo au fost tipărite 123 de mii de buletine.

Pentru acest scrutin, CEC a înregistrat 23 de concurenți electorali: 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent. În total pe liste se regăsesc 1 791 de candidați la funcția de deputat.

#alegeri parlamentare anticipate #alegatori #stanga nistrului

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mediul de afaceri din Republica Moldova rămâne relativ optimist la începutul anului 2026, în pofida unor dificultăți persistente în anumite sectoare, susține expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță. Concluziile au fost prezentate vineri, 20 februarie 2026, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pe baza celor mai recente date ale Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, indicatorul general al sentimentului în mediul de afaceri se situează la circa +2% la începutul anului 2026, ceea ce reflectă o percepție de stabilitate ușor favorabilă. În perioada 2023–2025, maximul optimismului a fost de +15% în trimestrele II și III 2025, iar minimul a coborât la –10% în trimestrul III 2025. În trimestrul IV 2025, indicatorul a revenit la +5%, iar tendința ultimelor 12 luni arată o îmbunătățire de la –10% la +9,3%.

Majoritatea ramurilor economiei anticipează o situație stabilă în primul trimestru din 2026. Excepția este industria prelucrătoare, care estimează o ușoară deteriorare, de –1%. În schimb, sectorul construcțiilor indică o revenire puternică a încrederii, de la –15% în trimestrul I 2025 la +3% în trimestrul I 2026.

În ceea ce privește veniturile din vânzări, agenții economici estimează o evoluție stabilă în primele trei luni ale anului, cu o apreciere marginal pozitivă de +1%, comparativ cu +4% în trimestrul IV 2025. În anii precedenți, începutul de an era mult mai rezervat: –6,8% în trimestrul I 2024 și –12% în trimestrul I 2025. Tendința ultimelor 12 luni indică o redresare de la –1,3% la +8,5%.

Industria prelucrătoare rămâne sectorul cel mai vulnerabil, anticipând o scădere moderată a veniturilor din vânzări, de –10%, în special pe fondul dificultăților din industria alimentară. Celelalte ramuri majore estimează menținerea stabilității.

Pe piața muncii, percepția este de stabilitate (0%) în trimestrul I 2026, o situație mai bună decât la începutul anilor 2024 și 2025, când se anticipau scăderi. Tendința anuală arată o îmbunătățire de la –1,3% la +0,8%. Sectorul construcțiilor este cel mai optimist, estimând o creștere a numărului de salariați de la –8% la +9%. Comerțul cu amănuntul și serviciile prevăd o ușoară scădere (–1%), iar industria prelucrătoare — stagnare.

Pentru primul trimestru al anului 2026, agenții economici anticipează o creștere moderată a prețurilor, de circa 7%. Presiunea inflaționistă este însă în scădere față de anul trecut, de la 9% la 7,3%. Cele mai mari așteptări de scumpiri sunt în industria prelucrătoare (+10%), urmată de comerț și servicii (+8%), în timp ce în construcții se estimează o ușoară reducere a prețurilor (–1%).

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, principala problemă semnalată de agenții economici rămâne cererea insuficientă pe piață. Aceasta este urmată de dificultățile financiare, lipsa forței de muncă calificată și efectele războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.