(VIDEO) Alegătorii transnistreni ar primi câte „un bon” ca să voteze pe cine trebuie. „Asta este realitatea”

Alegătorii din stânga Nistrului ar primi „un bon” între 300-500 de ruble transnistrene, echivalentul a 390-490 de lei moldovenești, or în medie 25 de dolari pentru a participa la alegerile parlamentare anticipate care se desfășoară în această duminică, 11 iulie curent. Cel puțin o asemenea informație se vehiculează pe câteva canale de Telegram. Totodată, „asta este realitatea”, a confirmat într-un video și Valentin Vapeș, veteran al Războiului din 1992, de la Varnița.

Încă acum o zi au început să circule informații, precum că alegătorii transnistreni sunt „motivați” să participe la scrutinul electoral în schimbul a unor sume. Sumele variază de la caz la caz. Când 300 de ruble transnistrene, când 500.

Totodată, azi veteranul Valentin Vapeș a oferit mai multe detalii pentru colegii de la Zona de Securitate, fiind prezent la secția de votare de la Varnița, acolo unde deja s-a atestat un rând mare de oameni în așteptare să-și exercite dreptul de vot.

„Se încalcă procedura electorală a dreptului la vot. Trebuia să fie un drept egal între concurenții electorali, o dezbatere electorală ca omul să aibă ce alege. Aici noi vedem un moment fraudabil, care este din start menit de fasciștii socialiști. Mă iertați că spun așa. Chiar oameni care lucrează la Teradex li se plătește bon, adică dacă el vine și votează și are ștampilă. Exact același lucru să plece la Sherif. Adică se achită prin bonuri salariale. Plus minus în mărime de 25 de dolari. Asta este realitatea”, a declarat Valentin Vapeș.

Potrivit datelor CEC, către ora 11:00, deja peste 13.000 de oameni și-au exercitat dreptul la vot, exclusiv, la secțiile de votare din stânga Nistrului. Pentru 41 de secții de votare deschise acolo au fost tipărite 123 de mii de buletine.

Pentru acest scrutin, CEC a înregistrat 23 de concurenți electorali: 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent. În total pe liste se regăsesc 1 791 de candidați la funcția de deputat.

#alegeri parlamentare anticipate #alegatori #stanga nistrului

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.