VIDEO Bâlbâiala lui Recean cu indexarea pensiilor: Deja se ajunge la speculații în ceea ce privește creșterea

28 Feb. 2024, 11:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Feb. 2024, 11:17 // Actual //  bani.md

Am văzut că sunt foarte multe discuții si am ajuns deja la punctul de speculație cu privire la creșterea pensiilor. Vă asigur că tot bugetul planificat pentru pensionari pe 2024 va ajunge la pensionari mă refer la acea discuție de 6%. Vă rog, Ministerul Finanțelor și cel al Muncii ca pensionarii cu pensii mici să beneficieze de aceste creșteri, a declarat premierul Dorin Recean în cadrul ședinței Guvernului.

De fapt este vorba de indexarea pensiilor și nu de majorarea acestora. În fiecare an, conform legii, pensiile trebuie indexate la 1 aprilie în funcție de rata inflației de la sfârșitul anului precedent.

Potrivit ultimei declarații a ministrului Muncii, Alexei Buzu, pensiile vor fi indexate cu puțin peste 4% în loc de 6%, așa cum s-a anticipat anterior. Buzu a explicat că această decizie se bazează pe datele privind inflația, care indică o creștere de 4,2%. Astfel, indexarea pensiilor va reflecta această inflație în conformitate cu legea.

Potrivit ultimei declarații a ministrului Muncii, Alexei Buzu, pensiile vor fi indexate cu puțin peste 4% în loc de 6%, așa cum s-a anticipat anterior. Buzu a explicat că această decizie se bazează pe datele privind inflația, care indică o creștere de 4,2%. Astfel, indexarea pensiilor va reflecta această inflație în conformitate cu legea.

Bugetul pentru pensii în anul 2024 este 28,8 miliarde de lei, cu 11% mai mult față de anul curent. În acest an, 530,6 mii de persoane vor beneficia de pensie pentru limita de vârstă.

Prestațiile de asigurări sociale și prestațiile sociale de stat au fost indexate cu 15% de la 1 aprilie sub rata inflației care a fost 34%. Cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă constituie 2 620,62 lei.

Costul indexării pensiilor și altor prestații sociale cu coeficientul de indexare de 15% a constituit peste 3 miliarde lei.

Sistemul de pensii din Republica Moldova funcţionează în baza schemei sistemului solidar de pensii (Pay As You Go). Angajații moldoveni achită de-a lungul vieții contribuții în fondul de pensii, pentru ca la sfârșitul perioadei de cotizare să le fie asigurată pensia de la stat. În Republica Moldova vârsta de pensionare pentru bărbați este de 63 de ani, iar pentru femei 60 de ani și șase luni.

Statisticile arată că în medie, moldovenii nu mai trăiesc suficient pentru a încasa banii opriți de stat pentru pensie. Astfel, aceștia primesc pensie în jur de 10 ani după ce ies din activitate.

La începutul lunii octombrie 2023, în Republica Moldova erau 675,6 mii pensionari, adică cu 303 persoane mai puţine decât acum un an. Potrivit datelor CNAS, majoritatea covârşitoare a pensionarilor (529,4 mii persoane) primesc pensie pentru limită de vârstă (în medie circa 3.680 lei), iar 99,3 mii – pensie de invaliditate (2.446 lei). Cele mai mari pensii – peste 14.631 de lei – le au „anumite categorii de lucrători ai aviaţiei civile” (448 de persoane).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.