VIDEO „Batalionul Dubai”. Oligarhii ucraineni care se ascund în Golful Persic

Cetățeni, politicieni și miliardari bogați din Ucraina s-au mutat în Emiratele Arabe Unite odată cu începutul invaziei pe scară largă a Rusiei.

Din cauza distanței mari față de Ucraina, aici nu veți vedea plăcuțele de înmatriculare ucrainene pe mașini. Prin urmare, este necesar să căutați milionari și miliardari ucraineni într-un alt mod, nu mai puțin clasic – în cele mai scumpe hoteluri, restaurante și buticuri.

Potrivit interlocutorilor Ukrainskaia Pravda printre politicieni și oameni de afaceri se află deputații Natalia Korolevska și soțul ei Iuri Solod; Vadim Stolar s-au mutat deja în Dubai; deputatul Suto Mamoian vine adesea în vizită.

Și fostului premier Iulia Timoșenko îi place să se odihnească aici cu familia, aici locuiește oligarhul Valeri Horoșkovski, omul de afaceri Vilen Șatvorian, care este apropiat de fostul ministru al Afacerilor Interne Arsen Avakov, și chiar prezentatorul TV Savik Șuster petrece mult timp pe țărmurile Golfului Persic.

În Dubai, VIP-urile ucrainene se simt protejate, pentru că în UE există monitorizare financiară, iar sub palmierii din Emiratele Arabe Unite, nimeni nu întreabă de unde vin banii, scrie Ukrainskaia Pravda.

Aceeași publicație a scris, anul trecut, despre „Batalionul Monaco“, oameni de afaceri și politicieni ucraineni care huzureau pe Coasta de Azur, pe fondul războiului pe scară largă declanșat de Rusia, aluzie amară la sacrificiul soldaților din Batalionul Azov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#golf #oligarhi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Platforma Națională pentru Turism a fost lansată în Republica Moldova. Este o inițiativă care își propune să coordoneze sectorul turistic, să ridice standardele în domeniu și să consolideze cooperarea între instituțiile publice, mediul privat și organizațiile neguvernamentale. Platforma va sprijini digitalizarea datelor turistice și promovarea brandului turistic al Moldovei la nivel național și internațional.

Într-o conferință de presă la IPN, președintele Asociației Patronale a Industriei Turismului din Republica Moldova, Sergiu Manea, a explicat necesitatea constituirii acestei platforme pentru dezvoltarea coerentă și profesională a sectorului turistic. „Turismul, mai mult decât orice alt domeniu economic, ne arată cine suntem ca țară, cum funcționează instituțiile noastre, cât de bine colaborăm și cât de pregătiți suntem pentru parcursul european”, a spus Sergiu Manea.

Platforma reunește autorități publice, structuri turistice regionale și locale, ONG-uri, instituții de învățământ, organizații din UTA Găgăuzia și malul stâng al Nistrului, întreprinderi private și parteneri internaționali. Membrii se angajează să sprijine standardele europene, cooperarea inter-regională și digitalizarea datelor turistice.

Pentru prima dată în format național, este posibilă participarea largă a organizațiilor din partea stângă a Nistrului. Potrivit directorului executiv al Centrului de informare turistică din Tiraspol, Igor Crijanovschi, constituirea platformei este necesară în contextul în care numărul de turiști crește anual. „Fluxul de turiști de pe malul stâng s-a dublat în acest an, iar în ultimele patru luni vin mulți turiști din Polonia”, a precizat Igor Crijanovschi.

Structura platformei include un Consiliu strategic, un Secretariat operațional, grupuri tematice de lucru în marketing, digitalizare, turism durabil și calitate, precum și Academia Națională de Turism pentru formarea profesională a specialiștilor.

Inițiativa urmărește modernizarea sectorului turistic, creșterea competențelor profesionale, dezvoltarea OMD-urilor regionale și locale, atragerea investițiilor și integrarea Moldovei în rețelele turistice europene și globale.

„Dacă implementăm acest mecanism în mod serios, în 2030 Moldova poate deveni o destinație europeană de vin, gastronomie și natură, un model de cooperare interregională și o piață atractivă pentru investiții turistice”, a conchis Sergiu Manea.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.