VIDEO Carieră la 20 de ani, cu familie și copii? Sfaturile unui consultant în dezvoltare personală

Vrem să avansăm în carieră, dar am vrea și o familie și copii. Dilema multor tineri care se află la început de drum. Când luăm o astfel de decizie care ne poate schimba viața trebuie luate în considerare câteva aspecte esențiale, pentru a evita regretele de mai târziu. Primul pas, o listă a ceea ce avem nevoie plus o listă a ceea ce ne dorim, dar nu este doar așa de simplu.

Stela Toderașcu este „coach pentru dezvoltarea carierei și dezvoltare personală” și a vorbit pentru G4Media/ENTR în primul rând din proprie experiență.

Ea și-a povestit experiența cu primul copil – în perioada studenției; experiență grea dar și cu avantaje; comparativ apoi, despre decizia de a naște al doilea copil la 40 de ani.

Tinerilor le recomand să se gândească la ierarhia nevoilor proprii: dacă prima nevoie este siguranța financiară, le va fi greu să se focuseze și pe rolul de părinte și pe a aduce un venit sustenabil pentru întreaga familie”, spune aceasta.

În ceea ce privește rolul de mamă, trebuie gândit foarte bine, fiindcă:

la o vârstă fragedă ai și alte nevoi: ai nevoie de expunere socială, ai prieteni cu care vrei să te vezi. Ai nevoie să-ți împarți timpul de 100% în mai multe bucăți: cât la sută ești mamă, cât la sută ești prietenă, cât la sută ești femeie, soție; cât la sută ești profesionist. Și când le aduni și îți dai seama că nu îți ajung orele din zi să le faci pe toate, poți să ajungi la o frustrare, care după aceea se reflectă urât, ori asupra vieții profesionale, ori personale. Și atunci este foarte important când facem această alegere să o facem asumat, să ne gândim foarte bine cât timp putem aloca pentru fiecare rol. Viața de părinte este extraordinară și copiii ne aduc bucurii enorme dar vin și cu o responsabilitate foarte mare”, a spus Stela Toderașcu.

Tot ea mai subliniază că decizia de a avea copii trebuie asumată și susținută de ambii parteneri, tocmai pentru a fi împărțite apoi, în mod sănătos pentru întreaga familie, sarcinile și responsabilitățile.

#coach #cariera #castig

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.