(VIDEO) Cât vrea Baronul romilor pentru un interviu? Cât l-a costat pe un vlogger rus filmulețul de la Soroca

30 Iul. 2021, 12:45
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
30 Iul. 2021, 12:45 // Actual //  MD Bani

Vloggerul rus Ilia Varlamov a publicat video-ul despre romii din Soroca, Republica Moldova, pe canalul său de YouTube, cu denumirea: „Țiganii: palate în mijlocul sărăciei. Cum trăiește un adevărat baron țigan?”. La începutul acestuia, a publicat chiar și o secvență în care se înțelege cu baronul romilor moldoveni pentru un interviu. Discuția cu Artur Cerari l-ar fi costat 250 de euro, scrie Realitatea.md.

„Orașul Soroca deseori este descris ca o capitală a țiganilor din Moldova. Aici sunt sute de case luxoase, tot aici locuiește un om care se numește baronul țiganilor din întreaga țară. Cu 5 ani în urmă (2016) m-am văzut cu el, iar în prezent am decis să văd ce s-a schimbat în Soroca și în viața baronului. Să te întâlnești cu baronul țiganilor nu este așa de ușor. Trebuie să te înțelegi din timp, ceea ce am și făcut. Și încă lui trebuie să-i plătești”, a povestit Varlamov în introducerea video-ului.

– Bună ziua, mă numesc Ilia Varlamov. Sunt jurnalist rus. Am făcut câțiva ani în urmă la dvs. în ospeție. Și foarte mult îmi doresc să vin încă o dată. Noi filmăm un film scurt despre Moldova, despre ce se întâmplă aici și fără dvs. istoria nu va fi integrală.

– Clar. Spuneți-mi, vă rog, ceva se planifică pentru fondul nostru?

– Cum veți spune. Spuneți-ne cum va fi corect.

– Știți că doar sunt unele greutăți mari. Ele au fost, sunt și vor fi, dar acum sunt și mai multe. Mă gândesc că va fi normal undeva – 500 de euro. Și eu vă ajut deplin.

– Dar dacă un pic mai dumnezeiesc, că pandemia și de noi s-a atins?

– Eu înțeleg, dar la voi țara este cu perspective, dar la noi este sărăcie.

– Noi am mizam maximum pe 200.

– 250. În jumătate.

– V-am înțeles. Mâine, la 12:00 vom fi la dvs.

– Gata. Haideți.

„Noi l-am telefonat pe baronul țiganilor. De fapt, corect este să nu plătești niciodată intervievații, însă aici este un caz special, pentru că baronul țiganilor nu se va întâlni și nu te va ajuta pur și simplu. Eu v-am arătat cum asta se întâmplă”, a continuat Varlamov.

În video-ul de mai jos, vloggerul a mai relatat cu ce se ocupă romii moldoveni, de ce locuiesc cei mai mulți în Soroca. A filmat casele lor pe care le-a caracterizat drept „palate”. Se vorbește și despre comercializarea substanțelor narcotice. La fel, că preferă să fie utilizat termenul de „romi” în adresa lor.

Totodată, este o secvență în care se descrie atitudinea romilor moldoveni față de căsătorii și de școală.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.