(FOTO) Avionul prezidenţial al lui Nicolae Ceauşescu va fi vândut la licitaţie. Care este prețul de start

12 Mai 2021, 18:35
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
12 Mai 2021, 18:35 // Au Bani //  MD Bani

Avionul prezidenţial al fostului preşedinte comunist Nicolae Ceauşescu va fi scos la licitaţie. Preţul de pornire este 25.000 de euro. La licitaţie va fi scos şi un avion folosit de preşedintele Ion Iliescu. Ambele aeronave pot fi văzute la Aeroportul Internaţional Henri Coandă.

Avionul folosit de Nicolae Ceauşescu a fost construit în 1982. Atunci a fost prezentat public primul şi singurul model de avion de pasageri construit în România – ROMBAC 1-11. Tot în 1982 a avut loc primul zbor de pe aeroportul Băneasa, iar un an mai târziu a fost şi zoborul inaugural cu pasageri pe ruta Bucureşti-Timişoara. Astfel, România devenea primul stat comunist din lume, exceptând URSS, care producea un avion de pasageri cu reacţie, motoarele fiind fabricate la uzinele Aerofina şi Turbomecanica, sub licenţă Rolls Royce, scrie Mediafax.

De asemenea, avionul a fost folosit pentru zborurile oficiale ale lui Nicolae Ceauşescu între 1986 şi 1989.
Avionul lui Ceaușescu va fi scos la licitaţie pe 27 mai, preţul de pornire fiind 25.000 de euro.
De asemenea, va fi scos la vânzare şi avionul prezidenţial „Negreşti”, folosit pentru zborurile din timpul primului mandat al preşedintelui Ion Iliescu. Prețul de start este de asemenea de 25.000 de euro. Acest avion este ultimul Rombac 1-11 construit în România, efectuând primul zbor în 1989. Cele două avioane au fost clasate în patrimoniul cultural naţional mobil, la categoria tezaur. Licitaţia este organizată de Artmark, iar avioanele pot fi văzute începând de miercuri în catalogul online al evenimentului sau pe platforma Aeroportului Internaţional Henri Coandă, în incinta Bazei 90 Transport Aerian Otopeni „Comandor aviator Gheorghe Bănciulescu”.

 

15 Iun. 2026, 15:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Iun. 2026, 15:31 // Actual //  Ursu Victor

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!