Coca-Cola nu va mai comercializa băutura Coca-Cola Energy în America de Nord. Care este motivul

17 Mai 2021, 14:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
17 Mai 2021, 14:55 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Gigantul american Coca-Cola a anunţat vineri că va înceta să mai comercializeze băutura energizantă Coca-Cola Energy în America de Nord, un produs lansat în forţă anul trecut în contextul unei strategii care viza intrarea pe noi categorii de produse, scrie Agerpres. 

În schimb, Coca-Cola Energy va continua să fie prezentă pe rafturile din alte părţi ale lumii, a precizat grupul american.

Decizia de a renunţa la băutura energizantă face parte din planurile companiei Coca-Cola de a-şi eficientiza produsele şi a se concentra pe băuturile cu vânzări rapide în condiţiile în care consumatorii preferă băuturile accidulate tradiţionale şi apa minerală odată cu ieşirea din pandemie.

„Strategia noastră este concentrată pe diminuarea pariurilor mari de-a lungul unui portofoliu restructurat…Trebuie să fim disciplinaţi cu acele inovaţii care nu generează avântul necesar pentru noi investiţii”, a declarat un purtător de cuvânt de la Coca-Cola.

Chiar dacă va înceta să mai comercializeze propria sa băutură energizantă, Coca-Cola deţine în continuare pachetul majoritar de acţiuni la firma Monster Beverage Corp, unul dintre cei mai mari producători de băuturi energizante din SUA.

Între timp, însă, rivalul PepsiCo şi-a extins prezenţa pe segmentul băuturilor energizante odată cu preluarea mărcii Rockstar Energy şi lansarea de noi versiuni de Mountain Dew destinate consumatorilor matinali. Joi, PepsiCo a demarat o campanie de promovare a noii sale băuturi Mtn Dew Rise Energy în care figurează starul NBA LeBron James, cel care timp de două decenii a fost imaginea băuturilor Coca-Cola.

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.