(VIDEO) Certificat COVID obligatoriu și studenți în regim online în zonele roșii. Moldova, împărțită pe zone de alertă.

Republica Moldova va fi împărțită pe zone de alertă. Probabil asta nu este o noutate, doar că măsurile în funcție de ce culoare are o anumită localitate vor fi mai drastice decât până acum. În fiecare zi de luni, Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică (CNESP) va publica hotărârea după care autoritățile locale, localnicii, dar și agenții economici își vor putea organiza activitatea, scrie Realitatea.md.

Spre exemplu, acum Chișinău și Bălți se află în zona roșie, ceea ce înseamnă că cel puțin studenții vor trece la învățat în regim online, pe când copiii de la școală, indiferent de zonă, își vor continua lecțiile față în față. Mai mult, certificatul COVID-19 devine obligatoriu. Anunțuri în acest sens au fost făcute de ministra Sănătății, Ala Nemerenco, în cadrul unui briefing de presă susținut după ședința Guvernului.

Cum anume se va decide în ce zonă se află o localitate?

În conformitate cu recomandările OMS și bazându-se pe experiența țărilor europene, CNESP va decide culoarea zonei în funcție de numărul de cazuri noi de infecție cu Covid-19. Astfel, la o incidență de cazuri sub 50 la 100 de mii populație este vorba de verde, între 50 și 99 de cazuri la 100 de mii populație – galben, între 100 și 249 de cazuri la 100 de mii populație – portocaliu și 250 de cazuri sau mai mult la 100 de mii populație – roșu.

Datele vor fi colectate pentru fiecare săptămână, de aceea autoritățile locale vor știe cum să gestioneze situația și să o adapteze la hotărârea CNESP în fiecare zi de luni în baza indicatorilor stabiliți. Comisiile teritoriale în termen de 48 de ore de la apariția hotărârii sunt obligate să se întrunească și să aplice măsurile necesare de protecție în localitate.

„Dacă localitatea se află în zona verde, oamenii de acolo trebuie să poată duce o viață economică și socială cât mai aproape de normalitate. Pentru cei din zona galbenă, CNESP a încercat să ofere un cadrul flexibil, astfel încât antreprenorii singuri să decidă cum să se organizeze. Spre exemplu, dacă organizatorii de evenimente vor cere certificatul COVID-19 va putea fi prezentă mai multă lume, dacă fără certificat COVID-19, atunci cu un număr limitat”, a explicat ministra Ala Nemerenco.

Potrivit oficialei, aceeași flexibilitate o vor avea și cei din zona portocalie și roșie, doar că acolo certificatul COVID-19 devine obligatoriu.

Ce înseamnă certificat COVID-19?

Certificatul COVID-19 reprezintă fie dovada că persoana a fost vaccinată împotriva virusului, fie că s-a testat și este negativă. Totodată, este valabil și documentul care indică faptul că persoana a suportat boala în ultimele șase luni sau că are anticorpi, un alt document valabil doar 90 de zile.

Chișinău și Bălți – zonă roșie. Ce se întâmplă?

Situația din anumite municipii, cum ar fi la Chișinău și Bălți, a impus CNESP să ia decizia ca studenții să învețe în regim online. Însă asupra elevilor această măsură nu se răsfrânge, chiar dacă este vorba de zona roșie.

Totodată, pentru a micșora numărul de călători în transportul public, CNESP introduce cerința ca acolo unde este posibil munca să se desfășoare la distanță, adică la fel în regim online.

#zona rosie #certificat covid #restrictii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.