(VIDEO) Certificat COVID obligatoriu și studenți în regim online în zonele roșii. Moldova, împărțită pe zone de alertă.

Republica Moldova va fi împărțită pe zone de alertă. Probabil asta nu este o noutate, doar că măsurile în funcție de ce culoare are o anumită localitate vor fi mai drastice decât până acum. În fiecare zi de luni, Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică (CNESP) va publica hotărârea după care autoritățile locale, localnicii, dar și agenții economici își vor putea organiza activitatea, scrie Realitatea.md.

Spre exemplu, acum Chișinău și Bălți se află în zona roșie, ceea ce înseamnă că cel puțin studenții vor trece la învățat în regim online, pe când copiii de la școală, indiferent de zonă, își vor continua lecțiile față în față. Mai mult, certificatul COVID-19 devine obligatoriu. Anunțuri în acest sens au fost făcute de ministra Sănătății, Ala Nemerenco, în cadrul unui briefing de presă susținut după ședința Guvernului.

Cum anume se va decide în ce zonă se află o localitate?

În conformitate cu recomandările OMS și bazându-se pe experiența țărilor europene, CNESP va decide culoarea zonei în funcție de numărul de cazuri noi de infecție cu Covid-19. Astfel, la o incidență de cazuri sub 50 la 100 de mii populație este vorba de verde, între 50 și 99 de cazuri la 100 de mii populație – galben, între 100 și 249 de cazuri la 100 de mii populație – portocaliu și 250 de cazuri sau mai mult la 100 de mii populație – roșu.

Datele vor fi colectate pentru fiecare săptămână, de aceea autoritățile locale vor știe cum să gestioneze situația și să o adapteze la hotărârea CNESP în fiecare zi de luni în baza indicatorilor stabiliți. Comisiile teritoriale în termen de 48 de ore de la apariția hotărârii sunt obligate să se întrunească și să aplice măsurile necesare de protecție în localitate.

„Dacă localitatea se află în zona verde, oamenii de acolo trebuie să poată duce o viață economică și socială cât mai aproape de normalitate. Pentru cei din zona galbenă, CNESP a încercat să ofere un cadrul flexibil, astfel încât antreprenorii singuri să decidă cum să se organizeze. Spre exemplu, dacă organizatorii de evenimente vor cere certificatul COVID-19 va putea fi prezentă mai multă lume, dacă fără certificat COVID-19, atunci cu un număr limitat”, a explicat ministra Ala Nemerenco.

Potrivit oficialei, aceeași flexibilitate o vor avea și cei din zona portocalie și roșie, doar că acolo certificatul COVID-19 devine obligatoriu.

Ce înseamnă certificat COVID-19?

Certificatul COVID-19 reprezintă fie dovada că persoana a fost vaccinată împotriva virusului, fie că s-a testat și este negativă. Totodată, este valabil și documentul care indică faptul că persoana a suportat boala în ultimele șase luni sau că are anticorpi, un alt document valabil doar 90 de zile.

Chișinău și Bălți – zonă roșie. Ce se întâmplă?

Situația din anumite municipii, cum ar fi la Chișinău și Bălți, a impus CNESP să ia decizia ca studenții să învețe în regim online. Însă asupra elevilor această măsură nu se răsfrânge, chiar dacă este vorba de zona roșie.

Totodată, pentru a micșora numărul de călători în transportul public, CNESP introduce cerința ca acolo unde este posibil munca să se desfășoare la distanță, adică la fel în regim online.

#zona rosie #certificat covid #restrictii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă deja de cinci ani cu stagflație – un fenomen economic rar, dar extrem de periculos, caracterizat prin inflație ridicată combinată cu stagnare economică. Avertismentul a fost făcut de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în ediția din 14 noiembrie 2025 a emisiunii „Analize economice”. Potrivit lui, într-o economie normală prețurile cresc în perioadele de dezvoltare, iar în recesiune tind să scadă. În Republica Moldova, însă, prețurile continuă să crească în ciuda faptului că economia stagnează sau chiar se contractă, ceea ce afectează atât populația, cât și mediul de afaceri.

Expertul a menționat că în 2024 economia a intrat din nou în recesiune, după scăderi ale PIB-ului în trimestrele II și III. Deși trimestrul IV a adus o ușoară îmbunătățire, aceasta nu a fost suficientă pentru a compensa reculul. În ultimii cinci-șase ani, Republica Moldova a înregistrat trei recesiuni – în 2020, 2022 și 2024 –, un semnal clar de stagnare profundă. În același timp, inflația s-a accelerat puternic începând cu 2021, iar până la sfârșitul lui 2025 ar putea atinge 7%, în timp ce prețurile aproape s-au dublat în ultimii cinci ani. Economia, în schimb, nu a crescut aproape deloc, iar sectoarele industrial și agricol nu au reușit să revină la nivelurile din 2019.

Datele prezentate de Ioniță arată că producția industrială din 2024 a rămas sub cea din 2019, iar o eventuală creștere de 5% în 2025 ar readuce industria abia la nivelul de acum șase ani. Situația este și mai complicată în agricultură: anul 2024 a fost slab, iar o creștere de 15% în 2025 ar permite doar recuperarea pierderilor, fără avans real. Exporturile au continuat să scadă, de la 4,3 miliarde dolari în 2022 la circa 3,5 miliarde dolari în 2025, ceea ce înseamnă o revenire la nivelul din 2021.

Numărul persoanelor ocupate s-a redus sever: dacă în 2019 erau 872 de mii de oameni în câmpul muncii, în 2025 cifra a coborât la 807 mii. În același timp, numărul salariaților a crescut cu doar 9 mii. După trei ani consecutivi de scădere a salariilor reale, o îmbunătățire s-a înregistrat abia în 2024, când puterea de cumpărare a crescut ușor. Pentru 2025, salariul real este prognozat să crească cu 6–7%, dar această majorare nu acoperă pierderile acumulate în anii precedenți.

Un alt semnal al stagnării este consumul intern slab. Încasările din TVA au stagnat în perioada 2023–2024, la aproximativ 30 miliarde lei, iar creșterea din 2025, până la 36,6 miliarde lei, reprezintă mai degrabă o revenire la nivelul real al anului 2019, ajustat la inflație. În același timp, pentru prima dată în istorie, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, situație pe care expertul o pune pe seama creșterii accelerate a prețurilor, care a favorizat importatorii, în timp ce producătorii locali au rămas blocați.

Ioniță a remarcat și faptul că, într-o economie sănătoasă, creditarea sectorului privat ar trebui să fie pe plus. În Moldova, însă, companiile au preferat în ultimii ani să economisească în loc să investească. Abia în trimestrul II din 2025 creditarea netă a fost pozitivă, dar în trimestrul III tendința s-a inversat, semn că încrederea în economie rămâne redusă.

Expertul concluzionează că Republica Moldova se află într-o perioadă critică, marcată de inflație ridicată, stagnare a producției, scădere a exporturilor, diminuare a locurilor de muncă și consum intern slab. Toate aceste elemente definesc clar stagflația, un context economic nefavorabil, care frânează dezvoltarea țării și apasă puternic asupra nivelului de trai al populației.

#stagflatie #economie #Moldova