VIDEO Echipamente de peste 500 de mii de dolari pentru maternitatea din Bălți: „De 30 de ani nu am avut așa dotări”

La maternitatea din Bălți, femeile vor naște în condiții mai bune. Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) a donat echipament în valoare de peste jumătate de milion de dolari pentru a dota secțiile de naștere, terapie intensivă, secțiile de ginecologie, sălile de operație și saloanele post-operatorii. Astfel, cu suportul guvernului Statelor Unite, mii de femei vor naște în siguranță și vor avea acces la servicii ginecologice de calitate, informează NordNews.

„Sunt mesele mult așteptate, fotoliile pentru nașteri care sunt absolut noi. Toate echipamentele sunt noi. Sunt lămpi pentru săli de operație, sunt echipamentele pentru dotarea și buna funcționare a serviciului de anestezie, terapie intensivă pentru maturi și nou născuți. Sunt utilaje pentru terapia intensivă a maturilor și nou născuților, monitoare de supraveghere intrauterină fetale, în timpul travaliului”, a spus Carolina Frumusachi, șefa Centrului Perinatal Bălți.

Centrul Perinatologic a fost dotat cu mobilă nouă, paturi pentru nou-născuți, dar și paturi pentru femeile cu probleme ginecologice.

„În decurs de 30 de ani, spitalul nu a mai avut așa suport financiar și dotări precum cele de astăzi. Să nu ai un fotoliu pentru naștere, o masă pentru naștere cu toate dotările, care schimbă poziția corpului, cu părți detașabile, care poți să o ridici, să o cobori la diferite niveluri. Asta ar însemna că ai primi o naștere primitivă, sub copac sau undeva acasă”, a declarat Ala Condrea, vicedirectorul Spitalului Clinic Bălți.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

„Brancarda are mânere, ceea ce înseamnă că pacientul nu va cădea. Este loc pentru balonul de oxigen, în cazul în care pacienta este conectată la masca de oxigen și, nu mai puțin important, este această poziție, pe care putem să o fixăm, pentru a fi semiridicată”, a explicat Rodica Gramma, consultant național, UNFPA.

În total, UNFPA urmează să doteze șapte maternități și două spitale de profil cu echipament performant.

„Este așa-numitul life-savings, echipament care salvează vieți. Vorbim despre urgență în obstretică, în ginecologie. Această dotare include de la zero echiparea unei săli. Costul total al proiectului pentru echiparea instituțiilor medicale incluse în proiect este de peste 2 milioane de dolari. Mai concret, vorbim despre 2,4 milioane de dolari”, a adăugat Rodica Gramma.

Procurarea echipamentelor a fost făcută în contextul crizei umanitare. Acestea urmează să fie instalate în instituțiile beneficiare pe parcursul următoarelor 2 luni.

#maternitate #echipament #balti #UNFPA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.