Scandal cu miros de asfalt! Bolea dă asigurări după descinderile CNA: Nu este corupție la drumuri

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, susține că dosarul de corupție investigat de CNA nu vizează, la această etapă, construcția drumurilor, ci activitatea unei companii implicate în proiecte de apeduct. Declarațiile au fost făcute în contextul celor circa 40 de percheziții desfășurate pe 23 februarie în mai multe primării și instituții.

„Problema nu e despre drumuri. Este despre o companie care urmează să fie verificată, care a câștigat proiecte de construcție a sistemelor de apeduct. Astăzi nu sunt dosare de implicare în construcția drumurilor”, a precizat Bolea.

Ministrul a explicat totuși cum funcționează mecanismele de control în domeniul rutier, subliniind că, după licitații, Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) semnează contracte care includ verificări tehnice stricte.

Potrivit lui, fiecare proiect este supravegheat de un diriginte de șantier care garantează, inclusiv prin analize de laborator, calitatea lucrărilor. În plus, agentul economic câștigător trebuie să depună garanții financiare pentru un an, iar dacă drumul nu se deteriorează în această perioadă, banii sunt eliberați. Ulterior, constructorul garantează încă cinci ani calitatea drumului și este obligat să intervină pentru remedierea eventualelor probleme.

Bolea a detaliat și procedurile tehnice de verificare: „Dacă ați mers pe drumuri date în exploatare, ați observat acele cercuri rotunde sunt carotele care merg până în profunzime. Se verifică toate straturile, compactarea și presiunea. Totul trebuie să corespundă cerințelor de calitate”.

Declarațiile vin după ce CNA a anunțat că a desfășurat percheziții și ridicări de acte într-un dosar ce vizează acte de corupție comise de funcționari și agenți economici în procesul de achiziții publice. Ancheta privește delapidarea fondurilor naționale și externe destinate proiectelor de infrastructură.

Acțiunile oamenilor legii au vizat primării din Căușeni, Sîngerei, Soroca, Șoldănești, Edineț, Taraclia, Strășeni și Glodeni, precum și sediul unui operator economic din Chișinău și Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL).

Potrivit anchetatorilor, banii ar fi fost deturnați din proiecte ce țin atât de infrastructura drumurilor, cât și de construcția rețelelor de apeduct și canalizare. Investigațiile continuă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #drumuri #coruptie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibr. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari. Astfel, importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză, constată economistul Iurie Rija într-o analiză privind perspectivele comerciale dintre cele două țări.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari. În 2025, comerțul exterior al Chinei a atins 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent și a depășit ritmul de creștere a exporturilor. În același timp, excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%.

Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni. Principalele obstacole sunt accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete. Documentul deschide noi perspective pentru pomicultorii moldoveni, însă, înaintea primelor livrări, exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață.

În paralel, protocolul cu privire la exportul mierii se află încă în proces de finalizare. În februarie 2025 a fost semnat și un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești. Potrivit analizei, China aplică o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import. În cazul vinului îmbuteliat, povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală, conform calculelor prezentate de economist.

În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%. Această diferență pune vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez.

O altă problemă este transportul. Pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului. În cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, deoarece este necesară menținerea unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător. Vinurile necesită, la rândul lor, condiții corespun