Scandal cu miros de asfalt! Bolea dă asigurări după descinderile CNA: Nu este corupție la drumuri

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, susține că dosarul de corupție investigat de CNA nu vizează, la această etapă, construcția drumurilor, ci activitatea unei companii implicate în proiecte de apeduct. Declarațiile au fost făcute în contextul celor circa 40 de percheziții desfășurate pe 23 februarie în mai multe primării și instituții.

„Problema nu e despre drumuri. Este despre o companie care urmează să fie verificată, care a câștigat proiecte de construcție a sistemelor de apeduct. Astăzi nu sunt dosare de implicare în construcția drumurilor”, a precizat Bolea.

Ministrul a explicat totuși cum funcționează mecanismele de control în domeniul rutier, subliniind că, după licitații, Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) semnează contracte care includ verificări tehnice stricte.

Potrivit lui, fiecare proiect este supravegheat de un diriginte de șantier care garantează, inclusiv prin analize de laborator, calitatea lucrărilor. În plus, agentul economic câștigător trebuie să depună garanții financiare pentru un an, iar dacă drumul nu se deteriorează în această perioadă, banii sunt eliberați. Ulterior, constructorul garantează încă cinci ani calitatea drumului și este obligat să intervină pentru remedierea eventualelor probleme.

Bolea a detaliat și procedurile tehnice de verificare: „Dacă ați mers pe drumuri date în exploatare, ați observat acele cercuri rotunde sunt carotele care merg până în profunzime. Se verifică toate straturile, compactarea și presiunea. Totul trebuie să corespundă cerințelor de calitate”.

Declarațiile vin după ce CNA a anunțat că a desfășurat percheziții și ridicări de acte într-un dosar ce vizează acte de corupție comise de funcționari și agenți economici în procesul de achiziții publice. Ancheta privește delapidarea fondurilor naționale și externe destinate proiectelor de infrastructură.

Acțiunile oamenilor legii au vizat primării din Căușeni, Sîngerei, Soroca, Șoldănești, Edineț, Taraclia, Strășeni și Glodeni, precum și sediul unui operator economic din Chișinău și Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL).

Potrivit anchetatorilor, banii ar fi fost deturnați din proiecte ce țin atât de infrastructura drumurilor, cât și de construcția rețelelor de apeduct și canalizare. Investigațiile continuă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #drumuri #coruptie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.