VIDEO Interviu cu detalii exclusive. Bunuri în valoare de șase miliarde lei, sechestrate în dosarul fraudei bancare

În procesul de recuperare a bunurilor infracționale, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) colaborează cu mai multe instituții, printre care este și Procuratura Anticorupție. De exemplu, cele două instituții conlucrează în dosarul furtului bancar, al cărui valoare a bunurilor sechestrate se ridică la șase miliarde de lei. În cadrul unui interviu exclusiv, Pavel Calpajiu, șeful Direcției Evaluare, Administrare și Valorificare a Bunurilor Indisponibilizate din cadrul ARBI și procurorul anticorupție Octavian Iachimovschi au oferit mai multe detalii despre activitatea pe care o desfășoară.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale poate efectua investigații doar la solicitarea organelor de urmărire penală. Procuratura Anticorupție este unul dintre principalele organe de urmărire penală, care transmit delegații către ARBI pentru a efectua investigații financiare paralele. Pe dosarul fraudei bancare aceste 2 instituții colaborează în procesul de identificare a bunurilor, indisponibilizare și administrarea lor.

„Întreaga fraudă bancară s-a realizat pe parcursul mai multor ani. Prejudiciul total calculat este de peste 13 miliarde de lei. Am reușit să aplicăm sechestre pe circa 48% din prejudiciul identificat, ceea ce ar constitui circa 6.4 miliarde lei…Aici calculăm bunuri, atât pe cauze penale care sunt în instanța de judecată, pe dosare asupra cărora instanțele s-au expus anterior, cât și pe bunuri pe care le-am identificat pe parcursul urmăririi penale și asupra cărora sunt aplicate sechestre, la faza urmăririi penale”, a declarat Octavian Iachimovschi.

Colaborarea dintre cele două instituții nu se încheie la această etapă. Procuratura Anticorupție furnizează ARBI-ului, continuu, informații care contribuie la identificarea mai rapidă a bunurilor obținute ilegal.

„În acest dosar al fraudei bancare, dacă ar fi să vorbim la modul practic, în acest moment, avem o hotărâre irevocabilă a instanței de judecată în privința unui fost demnitar public, din contul căruia au fost încasate la bugetul de stat câteva milioane de lei. De asemenea, sunt câteva cauze pe rol, valoarea totală a bunurilor sechestrate în aceste cazuri fiind de circa un miliard de lei. Așteptăm deciziile de confiscare din partea instanței de judecată, în temeiul cărora se va trece deja la vânzarea bunurilor confiscate și, respectiv, la încasarea banilor către bugetul de stat”, a declarat Pavel Calpajiu.

Pentru a efectua investigațiile financiare paralele și a identifica bunurile infracționale, ARBI folosește mai multe surse de informare, atât informațiile acumulate în cadrul investigațiilor speciale, baze de date, precum și investigațiile jurnalistice sau rețelele de socializare.Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale este o subdiviziune autonomă specializată în cadrul Centrului Național Anticorupție. ARBI a fost fondată în 2017, are scopul de a efectua investigații financiare paralele, precum și indisponibilizarea bunurilor infracționale. În cei cinci ani de activitate, ARBI a reușit să identifice și să indisponibilizeze, în țară și peste hotare, bunuri și active în valoare de peste 6 miliarde de lei.

Acest material a fost realizat cu suportul Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, subdiviziune autonomă în cadrul CNA. Fundația nu influențează politica editorială a Grupului de Presă Realitatea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#delegatii #ARBI #procuratura anticoruptie #frauda bancara #colaborare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul elvețian Gunvor și-a retras oferta pentru achiziția activelor internaționale ale Lukoil, inclusiv a celor din România și Republica Moldova, după ce Departamentul Trezoreriei SUA a catalogat compania drept „păpușa Kremlinului” și a refuzat să aprobe tranzacția.

Decizia vine la doar o săptămână după ce Lukoil acceptase propunerea de vânzare către Gunvor, care intenționa să preia întregul portofoliu internațional al gigantului rus – un pachet estimat la 22 miliarde de dolari, ce includea rafinăria Petrotel Ploiești (cu o capacitate anuală de 2,5 milioane tone de țiței), o rețea de peste 320 de benzinării în România, active din Bulgaria, Olanda și Republica Moldova, precum și participații în proiecte petroliere și de gaze din Orientul Mijlociu.

„Președintele Donald Trump a fost clar că războiul trebuie să se încheie imediat. Atât timp cât Putin continuă aceste crime fără sens, păpușa Kremlinului, Gunvor, nu va primi niciodată licența de a opera și a profita”, a transmis Trezoreria SUA într-un mesaj publicat pe platforma X.

Tranzacția, care trebuia să fie validată de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) până la 21 noiembrie, a fost practic blocată de Washington, fără această licență nicio bancă occidentală neputând procesa plățile.

Gunvor a reacționat ferm, calificând declarația autorităților americane drept „fundamental eronată și falsă”. „Grupul nostru a fost mereu transparent în privința proprietarilor și activităților sale. De peste un deceniu, ne-am distanțat activ de Rusia, am vândut toate activele de acolo și am condamnat public războiul din Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt al companiei, Seth Pietras, pentru Politico.

Compania susține că a fost „deturnată de la intențiile sale reale” și că retragerea ofertei are ca scop „clarificarea unei neînțelegeri”, nu o confirmare a vreunei legături cu Kremlinul.

Potrivit Financial Times, mulți analiști se îndoiau că Gunvor ar fi putut finaliza achiziția, având în vedere gradul de îndatorare și capitalul propriu limitat al grupului.

Gunvor are, însă, un trecut strâns legat de Rusia: compania a fost fondată în anul 2000 de miliardarul suedez Torbjörn Törnqvist și oligarhul rus Ghenadi Timcenko, un apropiat al președintelui Vladimir Putin, sancționat de Statele Unite încă din 2014. Deși Timcenko și-a vândut participația de 43,6% în Gunvor chiar înainte de impunerea sancțiunilor, Washingtonul a continuat să considere compania „suspectă de legături cu Kremlinul”.

În prezent, Lukoil, una dintre cele mai mari companii petroliere private din Rusia, este presată să-și vândă rapid afacerile din afara Federației Ruse, pentru a evita blocarea totală a operațiunilor. Printre acestea se numără și rețeaua Lukoil Moldova, principalul furnizor de kerosen al Aeroportului Internațional Chișinău, care trebuie să-și cedeze activele până la 21 noiembrie, conform deciziei autorităților de la Chișinău.