(VIDEO) iPhone 13 Pro Max este unul dintre cele mai bine construite telefoane de pe piață. Ce îl face atât de rezistent

05 Oct. 2021, 14:58
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
05 Oct. 2021, 14:58 // Au Bani //  MD Bani

În urmă cu doar câțiva ani, iPhone 6 era în atenția publicului pentru problemele de construcție, telefoanele fiind ușor de îndoit chiar și cu mâna goală. De atunci însă, Apple a tot investit în realizarea unor telefoane cât mai rezistente, fiind acum unul dintre producătorii care folosește cele mai rezistente materiale de pe piață. Cât de rezistente? Canalul JerryRigEverything a supus un iPhone 13 Pro Max la un test de rezistență extrem, în care acest model iese mai bine decât majoritatea dispozitivelor de pe piață.

Apple a integrat cel mai rezistent ecran OLED și cea mai bună sticlă pe iPhone 13 Pro Max

Încă de la lansarea iPhone X, Apple a apelat la o ramă dintr-un metal mai puternic, înlocuind pe telefoanele sale premium aluminiul cu oțelul inoxidabil. Astfel, rama metalică este mai rezistentă la zgârieturi, iar corpul dispozitivului este mult mai rigid. Asta ajută la testul de îndoire, care în afară de câteva sunete probabil cauzate de clemele de prindere ale componentelor interne, nu dezvăluie niciun punct critic în construcția telefonului. De altfel, acesta nu se îndoaie deloc.

Se pare că soluția Apple pentru protecția ecranului, acel „Ceramic Shield”, este mai rezistent decât sticla de pe alte telefoane, fiind vizibile zgârieturi mai puține pe suprafața lui, în timp ce ecranul este neașteptat de rezistent la călduri înalte. Chiar și după un timp extins de expunere la flacăra unei brichete, ecranul la 120 Hz de pe iPhone 13 Pro Max nu a arătat semne temporare sau permanente. Singurul lucru care s-a „topit” a fost tratamentul oleofobic de pe suprafața din sticlă.

Un alt avantaj al iPhone 13 Pro Max pe care Zeck Nelson l-a evidențiat este faptul că Apple promite rezistență la apă și praf la standardul IP68, dar pentru adâncime mult mai mare decât alți producători. iPhone 13 Pro și Pro Max pot sta sub apă timp de 30 de minute la adâncime de 6 metri, în comparație cu alte telefoane care promit același timp de scufundare, dar la numai 2 metri.

În afară de lentilele pentru camere, care se zgârie mai ușor decât ar trebui, în ciuda faptului că Apple spune că sunt din safir, iPhone 13 Pro Max ar putea fi unul dintre cele mai solide dispozitive de pe piață. Din păcate, sticla de pe spatele telefonului, care nu este de tip „Ceramic Shield”, nu este la fel de rezistentă la șocuri în comparație cu alte telefoane sau chiar cu generațiile mai vechi. Asta pentru că telefonul are aproximativ 20 de grame mai mult în greutate, iar impactul cu solul de la înălțime mai mare este ceva mai „violent”.

22 Sept. 2026, 15:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
22 Sept. 2026, 15:01 // Actual //  Grîu Tatiana

O persoană condamnată în România la 5 ani și 6 luni de închisoare, a cărei sentință a fost recunoscută în Republica Moldova, și care apare în mai multe dosare penale din țara noastră, se află la libertate fără frica de a fi găsită și arestată. Vorbim despre inculpata Maria Cuzmenco, care scapă basma curată de fiecare dată când ajunge pe mâna justiției moldovenești.

Realitatea.md a studiat câteva din șirul de episoade penale în care fugurează Cuzmenzo și a reușit să rămână la libertate. Dar să le luăm pe rând.

Escrocherie de aproape UN MILION DE EURO

Un caz aflat pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, scoate în prim-plan o sumă de 675.000 de euro, acte contestate și mai multe imobile din centrul Capitalei.

Urmărirea penală în acest caz a început în noiembrie 2021, iar ulterior cauza a fost conexată cu un alt dosar. Cuzmenco este învinuită de tentativă de escrocherie în proporții deosebit de mari, falsificarea probelor în procesul civil și samavolnicie.

Mai exact, Cuzmenco ar fi pretins că o persoană îi datorează 675.000 de euro, iar pentru a crea aparența existenței acestei datorii, ar fi fost folosite o recipisă-obligație, un contract de locațiune și un act de primire-predare a unui bun. Mai mult, Cuzmenco ar fi depus ulterior în instanță o cerere prin care solicita încasarea celor 675.000 de euro de la victimă, anexând copiile documentelor contestate. Scopul final al acestei era de a obține bunurile imobile ale victimei, situate chiar în centrul capitalei.

În dosar apar și concluziile unor expertize judiciare. Una dintre ele a stabilit că semnăturile de pe cele trei documente au fost executate de aceeași persoană, iar o altă expertiză a constatat că, în documentele examinate, semnăturile au fost aplicate înaintea textelor tipărite. O expertiză ulterioară a stabilit că textele imprimate pe documente au fost realizate la aceeași imprimantă.

Dosarul mai conține și un alt episod. După ce proprietara imobilului le-ar fi cerut Mariei Cuzmenco și altor persoane să părăsească spațiile, aceștia ar fi refuzat, invocând existența unui contract de locațiune. Procurorii susțin că ocuparea imobilului ar fi provocat un prejudiciu de 4.013.365 de lei.

Cuzmenco nu și-a recunoscut vina. Dosarul este pe rol, iar pe site-ul instanței de judecată, aflăm că o nouă ședință de judecată va avea loc pe 24 septembrie, la ora 14:00, Judecătoria Chișinău cu sediul în sectorul Buiucani. Cazul este examinat de judecătorul Petru Păun.

 

Un dosar care începe cu o afacere din 2013

Potrivit unei hotărâri judecătorești, consultate de Realitatea, povestea unui alt dosar în care apare Maria Cuzmenco începe în 2013. Cuzmenco ar fi negociat cu reprezentanții unei companii servicii de transport și import pentru marfă adusă din România în Republica Moldova. În dosar apare suma de 83 539,86 de lei.

Potrivit probelor descrise în hotărârea instanței, în aprilie 2013 au fost aduse în Republica Moldova mai multe loturi de încălțăminte, iar documentele prezentate companiei de transport purtau ștampila unei societăți comerciale. Ulterior, compania a constatat că persoana care ridicase marfa nu era angajata sau reprezentanta oficială a firmei în numele căreia fusese prezentată. O expertiză tehnică a documentelor a stabilit că ștampilele aplicate pe contract și pe facturile fiscale proveneau de la același clișeu de ștampilă. În aceeași hotărâre sunt descrise declarațiile mai multor martori, inclusiv ale unor persoane care au relatat despre transportarea și ridicarea mărfii. Dosarul a ajuns în instanță.

În 2019 Curtea de Apel Chișinău a constatat vinovăția Mariei Cuzmenco în cauza privind prejudiciul de 83 539,86 de lei, însă procesul penal a fost încetat din cauza expirării termenului de prescripție. În același timp, instanța de apel a dispus încasarea de la Cuzmenco a prejudiciului material în favoarea companiei reclamante. Mai târziu, însă, apare un alt episod.

În 2026: achitată într-un alt dosar penal

Într-o altă hotărâre pe care Realitatea a analizat-o, instanța ajunge la o concluzie diferită. Maria Cuzmenco este achitată într-o cauză în care i-a fost imputată cauzarea de daune materiale în proporții mari. Instanța explică faptul că, în opinia sa, acuzarea nu a demonstrat toate elementele infracțiunii.

Mai exact, judecătorii au considerat că nu a fost demonstrată existența prejudiciului în proporții mari în forma cerută de norma penală și nici intenția frauduloasă necesară pentru această infracțiune. Instanța a reținut și că simpla neexecutare sau executare defectuoasă a unei obligații contractuale nu înseamnă automat comiterea unei infracțiuni, dacă intenția frauduloasă inițială nu este demonstrată. În dispozitivul hotărârii, Cuzmenco este achitată pe motiv că fapta imputată nu întrunește elementele infracțiunii.

Există și condamnarea din România

Separat de dosarele din Republica Moldova, Maria Cuzmenco a fost condamnată în România. Potrivit deciziei din 6 martie 2024 prezentate redacției, autoritățile moldovenești au examinat procedura de recunoaștere și punere în executare a unei sentințe penale pronunțate de Judecătoria Sectorului 3 București la 30 octombrie 2017 și menținută de Curtea de Apel București în martie 2018.

În Republica Moldova, instanța a recunoscut parțial sentința și a dispus preluarea executării pedepsei, stabilind 1 an și 6 luni de închisoare, cu executare într-un penitenciar de tip închis pentru femei.

Recursurile formulate de Ministerul Justiției, de Maria Cuzmenco și de avocatul acesteia au fost respinse, iar decizia a rămas irevocabilă. Respectiv, Cuzmenco urma să fie încătușată, dar nu a fost. Aceasta se ascunde de justiție și nimeni nu o poate găsi.

Dar cine o caută?

La 1 septembrie 2026, Realitatea a solicitat Procuraturii Generale și PCCOCS informații despre situația juridică actuală a Mariei Cuzmenco și dacă această este în dată căutare. Răspunsul instituției confirmă că ”PCCOCS a transmis în instanță, la 27 octombrie 2025, cu rechizitoriu, o cauză penală în care Cuzmenco este învinuită de infracțiuni prevăzute de art.190 alin.(5) și alin.(6) din Codul penal, în legătură cu victime persoane fizice și juridice, inclusiv cetățeni străini”.

Potrivit procurorilor, cauza se află în prezent pe rol, iar acuzarea este reprezentată în instanță de PCCOCS.

Așa dar, Cuzmenco are un dosar de escrocherie, cazul se află în instanță. Dar răspunsul devine mult mai interesant atunci când vine vorba despre căutare:

”Vă informăm că fiind pus la căutare în sistemele informaționale ale Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, nu a fost stabilit ca persoana vizată să figureze în alte procese penale/cauze penale aflate în curs de investigare, cu statut de bănuit/învinuit”.

Cu alte cuvinte, procurorii nu au oferit un răspuns clar – de când este în căutare, în ce temei a fost suspendată căutarea și, respectiv, dacă a fost reluată căutarea. Nu știm nici măcar ce putem verifica public.

Cum (NU) sunt căutați infractorii în Moldova

În Republica Moldova nu există, în prezent, un motor public unificat în care un cetățean să poată introduce numele unei persoane și să afle dacă aceasta este anunțată în căutare. Această situație este cu atât mai relevantă cu cât în alte state asemenea instrumente sunt accesibile publicului. În România, de exemplu, informațiile privind persoanele căutate pot fi consultate prin intermediul instrumentelor publice puse la dispoziție de Poliția Română.

În Ucraina există, de asemenea, un sistem public de informare privind persoanele căutate, iar platformele oficiale permit căutarea în mai multe categorii. În Republica Moldova, însă, informația rămâne în principal în interiorul sistemelor instituțiilor, iar cetățeanul trebuie să întrebe autoritățile.

În august 2026, Realitatea a solicitat și Ministerului Afacerilor Interne să explice de ce Republica Moldova nu are un asemenea instrument. Răspunsul MAI este mai nuanțat decât un simplu „da” sau „nu”. Ministerul recunoaște că un asemenea instrument poate avea utilitate publică și că, din punct de vedere tehnic, dezvoltarea unei platforme este posibilă. Problema este însă că persoanele anunțate în căutare și persoanele dispărute nu reprezintă o categorie juridică și operațională omogenă.

MAI atrage atenția asupra unor riscuri: protecția datelor personale, prezumția de nevinovăție, eficiența măsurilor operative, viața privată și protecția minorilor, victimelor și a altor persoane vulnerabile. Astfel, aici apare paradoxul: o persoană poate figura într-un sistem informațional al poliției, iar această informație să nu fie accesibilă cetățeanului.

Există precedente

Și nu este prima dată când informația despre cei căutați devine o problemă. Problema accesului la datele despre persoanele căutate a mai ajuns în atenția publică. Asociația Juriștii pentru Drepturile Omului a solicitat MAI lista nominală a persoanelor anunțate în căutare națională și internațională în perioada 2019–2023, precum și informații despre persoanele anunțate în căutare internațională care au fost extrădate în Republica Moldova. MAI a refuzat prezentarea informației, iar asociația a contestat refuzul în instanță. Astfel, discuția despre transparența listelor persoanelor căutate nu este una nouă.