(VIDEO) iPhone 13 Pro Max este unul dintre cele mai bine construite telefoane de pe piață. Ce îl face atât de rezistent

05 Oct. 2021, 14:58
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
05 Oct. 2021, 14:58 // Au Bani //  MD Bani

În urmă cu doar câțiva ani, iPhone 6 era în atenția publicului pentru problemele de construcție, telefoanele fiind ușor de îndoit chiar și cu mâna goală. De atunci însă, Apple a tot investit în realizarea unor telefoane cât mai rezistente, fiind acum unul dintre producătorii care folosește cele mai rezistente materiale de pe piață. Cât de rezistente? Canalul JerryRigEverything a supus un iPhone 13 Pro Max la un test de rezistență extrem, în care acest model iese mai bine decât majoritatea dispozitivelor de pe piață.

Apple a integrat cel mai rezistent ecran OLED și cea mai bună sticlă pe iPhone 13 Pro Max

Încă de la lansarea iPhone X, Apple a apelat la o ramă dintr-un metal mai puternic, înlocuind pe telefoanele sale premium aluminiul cu oțelul inoxidabil. Astfel, rama metalică este mai rezistentă la zgârieturi, iar corpul dispozitivului este mult mai rigid. Asta ajută la testul de îndoire, care în afară de câteva sunete probabil cauzate de clemele de prindere ale componentelor interne, nu dezvăluie niciun punct critic în construcția telefonului. De altfel, acesta nu se îndoaie deloc.

Se pare că soluția Apple pentru protecția ecranului, acel „Ceramic Shield”, este mai rezistent decât sticla de pe alte telefoane, fiind vizibile zgârieturi mai puține pe suprafața lui, în timp ce ecranul este neașteptat de rezistent la călduri înalte. Chiar și după un timp extins de expunere la flacăra unei brichete, ecranul la 120 Hz de pe iPhone 13 Pro Max nu a arătat semne temporare sau permanente. Singurul lucru care s-a „topit” a fost tratamentul oleofobic de pe suprafața din sticlă.

Un alt avantaj al iPhone 13 Pro Max pe care Zeck Nelson l-a evidențiat este faptul că Apple promite rezistență la apă și praf la standardul IP68, dar pentru adâncime mult mai mare decât alți producători. iPhone 13 Pro și Pro Max pot sta sub apă timp de 30 de minute la adâncime de 6 metri, în comparație cu alte telefoane care promit același timp de scufundare, dar la numai 2 metri.

În afară de lentilele pentru camere, care se zgârie mai ușor decât ar trebui, în ciuda faptului că Apple spune că sunt din safir, iPhone 13 Pro Max ar putea fi unul dintre cele mai solide dispozitive de pe piață. Din păcate, sticla de pe spatele telefonului, care nu este de tip „Ceramic Shield”, nu este la fel de rezistentă la șocuri în comparație cu alte telefoane sau chiar cu generațiile mai vechi. Asta pentru că telefonul are aproximativ 20 de grame mai mult în greutate, iar impactul cu solul de la înălțime mai mare este ceva mai „violent”.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.