VIDEO Justiția în Republica Moldova continuă să fie selectivă. Constatările raportului lansat de Freedom House

Pe 29 aprilie 2024, Freedom House a lansat cel de-al treilea Raport privind monitorizarea selectivității justiției penale (2023–2024). Raportul este al treilea de acest gen în Republica Moldova, fiind realizat în conformitate cu o metodologie adaptată urmare a primelor două monitorizări desfășurate în 2019 și 2021, cu sprijinul financiar al Freedom House. Documentul scoate în evidență un nou tip de influență asupra justiției care poate determina selectivitatea acesteia – influența unui grup de interese din interiorul justiției, conectat la actori din cadrul arcului guvernamental.

Pentru monitorizarea desfășurată în 2023–2024 au fost selectate în total 58 de cauze penale, dintre care 28 aflate la etapa examinării judiciare, iar altele 30 – la etapa urmăririi penale. În cele 28 de cazuri aflate la etapa examinării judiciare, timp de 12 luni de monitorizare, au fost fixate 347 de ședințe de judecată. Dintre ele, 146 de ședințe (42 %) au fost amânate sau nu au avut loc.

„Mai bine de o treime (39%) din ședințele de judecată monitorizate în perioada februarie 2023 –februarie 2024 au avut loc în cadrul a 5 dosare și au vizat 3 învinuiți: businessmanul Veaceslav Platon, fostul șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari și fostul președinte Igor Dodon. Raportul a scos în evidență că persoanele apolitice cercetate penal nu mai sunt tentate să devină membri de partid sau să se apropie de partidele aflate la guvernare în scopul de a-și rezolva problemele cu justiția. (…)

Raportul arată existența mai multor indicii că Procuratura Generală, PA, PCCOCS, CNA și instanțele de judecată au fost expuse, în anumite perioade, unei influențe neconforme din partea unui grup de interese din interiorul justiției, apropiat unor exponenți ai guvernării. Influența a fost observată atât în comunicarea publică a acestor instituții și a exponenților puterii apropiați grupurilor de interese, cât și în atitudinea și deciziile organului de urmărire penală și ale instanțelor de judecată față de dosarele penale de interes pentru grupul de influență, în raport cu alte dosare penale similare”, menționează autoarele raportului, jurnalista Mariana Rață și Cristina Ciubotaru, magistru în drept privat.

Totodată, potrivit raportului, în perioada de monitorizare, fiecare al treilea dosar de rezonanță care a fost monitorizat se referă la
îmbogățirea ilicită. În această perioadă, pentru prima dată majoritatea celor vizați de asemenea dosare nu sunt judecători și procurori (39%), ci politicieni din opoziție (61%). Această evoluție confirmă tendințele de electivitate a justiției în interesele guvernării.

„Majoritatea dosarelor de îmbogățire ilicită tind să fie cu tentă de răzbunare, mai ales atunci când nu există o infracțiune predicat generatoare a unei asemenea îmbogățiri, iar subiectul care este ținta unei asemenea investigații nu se numără printre cei mai vizați de anchete jurnalistice. În condițiile RM, în care volumul remitențelor de peste hotare continuă să alimenteze economia națională, iar o bună parte din acestea provin din surse fără o reflectare fiscală, devine simplu de pus la îndoială proveniența averii practic a oricărui funcționar, în funcție de existența unui interes în acest sens și a insistenței organelor de drept”, menționează autoarele.

#rapoert #justiție #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Țările UE au aprobat transferul veniturilor din activele rusești înghețate către Ucraina, a declarat ministrul ceh de externe Jan Lipavsky.

Potrivit acestuia, doar anul acesta Kievul poate primi 3 miliarde de euro. „90% din încasări vor merge către sprijinul militar. Rusia trebuie să plătească pentru daunele cauzate de războiul său agresiv”, a scris Lipavsky pe rețeaua de socializare X.

V rámci EU jsme dnes rozhodli o převedení výnosů ze zmražených aktiv ruské centrální banky ve prospěch Ukrajiny. Jen za tento rok může jít až o 74 miliard korun.

90 % z výnosů půjde na vojenskou podporu. Rusko musí zaplatit za škody napáchané svojí agresivní válkou.

— Jan Lipavský (@JanLipavsky) May 21, 2024

Se așteaptă ca activele rusești să genereze un profit de aproximativ 5 miliarde de euro anual. Ucraina va primi aceste fonduri de două ori pe an, a scris anterior Bloomberg. Conform planurilor UE, Ucraina va primi venit net din activele primite din 15 februarie 2024. Totodată, profitul care s-a acumulat înainte de această dată va fi rezervat pentru acoperirea eventualelor riscuri – de exemplu, în cazul pretențiilor din partea Rusiei.

După ce armata rusă a invadat Ucraina în februarie 2022, Uniunea Europeană și țările G7 au înghețat aproximativ 280 de miliarde de dolari ale Băncii Centrale a Rusiei sub formă de numerar și titluri de valoare. Ministerul rus de Finanțe a estimat volumul activelor blocate la aproximativ 300 de miliarde de dolari. Majoritatea acestora se află în depozitul belgian Euroclear.

Conform rezultatelor de anul trecut, Euroclear a primit venituri din activele rusești în valoare de 4,4 miliarde de euro, iar de la începutul acestui an – alte 1,6 miliarde Potrivit surselor Financial Times, profiturile totale până în 2027 ar putea ajunge la 20 de miliarde de euro.

În cadrul discuției privind modul de utilizare a activelor înghețate, Statele Unite s-au oferit să ofere Kievului un împrumut garantat cu veniturile viitoare din acestea. Astfel, Ucraina va putea primi ajutor de 50 de miliarde de dolari în această vară, pe care se bazează Washingtonul. Acest plan a fost susținut de Germania, care ar putea fi un „pas decisiv” pentru implementarea sa, au spus surse Bloomberg.

Kremlinul a numit înghețarea activelor rusești „furt” și o încălcare a dreptului internațional. Posibila lor confiscare ar fi „un cui solid în viitorul sicriu al întregului sistem de economic occidentale”, precum și „subiectul procedurilor judiciare”, a subliniat Kremlinul.