Și bogate și frumoase! Topul femeilor care au conturile burdușite cu bani

Moștenitoarea L’Oréal, Walmart și CEO-ul Fidelity se numără printre cele mai bogate femei din lume, conform Bloomberg Billionaires Index. Fiecare dintre ele a adunat averi de peste 25 miliarde de dolari și împreună au o avere estimată de 500 miliarde dolari.

Françoise Bettencourt Meyers — 100 miliarde de dolari

Françoise Bettencourt Meyers, cu o avere estimată la 100 miliarde de dolari, se află pe primul loc în topul celor mai bogate femei din clasamentul Bloomberg Billionaires Index. Bunicul ei, Eugène Schueller, a fondat gigantul francez în domeniul cosmeticelor L’Oréal, iar ea a moștenit o treime din acțiuni de la mama ei. Bettencourt Meyers, în vârstă de 70 de ani, este cunoscută pentru preocupările sale intelectuale — a scris cărți despre mitologia greacă și comentarii biblice — și pentru filantropia sa. Fundația Bettencourt Schueller sprijină cercetarea științifică, artele și proiectele umanitare.

Alice Walton — 83 miliarde de dolari

Alice Walton, în vârstă de 74 de ani, și-a moștenit averea de la tatăl ei, care a fondat Walmart. Spre deosebire de frații ei Jim și Rob, care sunt mai implicați direct în operațiunile Walmart, Alice s-a concentrat pe artă și activități caritabile, inclusiv promovarea educației și conservării. Averea ei a crescut cu peste 13 miliarde de dolari anul acesta, pe măsură ce prețul acțiunilor Walmart a crescut cu mai mult de o cincime. Alice se află pe locul 19 în lista Bloomberg, imediat după frații ei.

Julia Flesher Koch — 73 miliarde de dolari

Soțul Juliei Flesher Koch, David, a fost cofondatorul Koch Industries, iar ea a devenit miliardară când el a murit în 2019. În vârstă de 62 de ani, contribuie la cauze care includ educația, cercetarea medicală și face parte din consiliul de administrație al mai multor organizații de caritate.

Jacqueline Badger Mars — 47 miliarde de dolari

Bunicul lui Jacqueline Badger Mars a fondat conglomeratul care poartă numele familiei. Evitând să fie în lumina reflectoarelor, familia Mars rămâne oarecum misterioasă. În vârstă de 84 de ani, a fost în consiliul de administrație al Mars și a fost de asemenea în consiliile National Archives și Smithsonian National Air and Space Museum. Mars și fostul ei soț, David Badger, au trei copii. Fiul lor, Stephen, este în consiliul de administrație al Mars din 2010.

MacKenzie Scott — 38 miliarde de dolari

MacKenzie Scott este fosta soție a fondatorului Amazon, Jeff Bezos. Când cuplul a divorțat în 2019, ea a primit o parte din avere în valoare de 38 miliarde de dolari. De atunci, Scott a donat miliarde de dolari pentru o gamă largă de cauze, inclusiv egalitatea rasială, drepturile LGBTQ+, sănătatea publică și educația, și a „revoluționat filantropia”, spune CEO-ul unei organizații de caritate care a primit o donație de la Scott.

Abigail Johnson — 37 miliarde de dolari

Abigail Johnson, în vârstă de 62 de ani, este CEO-ul Fidelity Investments, una dintre cele mai mari firme financiare din lume, fondată de bunicul ei. Deține o treime din compania mamă, FMR, și i-a succedat tatălui ei ca CEO în 2014. Johnson, care are un MBA de la Harvard Business School, este cunoscută și pentru promovarea oportunităților pentru femei în domeniul financiar.

Miriam Adelson — 34 miliarde de dolari

Miriam Adelson, în vârstă de 78 de ani, este văduva magnatului cazinourilor Sheldon Adelson și a moștenit o parte semnificativă din averea lui când a murit în 2021. Ea a cofondat o clinică specializată în tratarea abuzului de substanțe și a fost un susținător proeminent al cercetării medicale și al cauzelor evreiești. Adelson este cunoscută și pentru donațiile sale politice, în special pentru grupurile conservatoare și pro-Israel, și a fost decorată cu Medalia Prezidențială a Libertății de către Donald Trump în 2018.

Iris Fontbona — 34 miliarde de dolari

Iris Fontbona, în vârstă de 81 de ani, a fost căsătorită cu Andrónico Luksic, unul dintre cei mai bogați oameni din Chile. După moartea sa în 2005, Fontbona a moștenit acțiunile lui în gigantul minier de cupru Antofagasta, precum și poziții în băncile și companiile de băuturi ale acestuia.

Savitri Jindal — 31 miliarde de dolari

Familia lui Savitri Jindal deține Jindal Group, unul dintre cele mai mari conglomerate din India, cu afaceri în domeniile oțelului, mineritului, energiei și infrastructurii. În vârstă de 74 de ani, este văduva fondatorului grupului, O.P. Jindal, și a moștenit o parte semnificativă din averea lui când a murit în 2005, ocupând locul 55 în lista Bloomberg. Jindal este de asemenea activă în politică, servind ca membru al Adunării Legislative a statului Haryana.

Susanne Klatten — 29 miliarde de dolari

Susanne Klatten, una dintre cele mai bogate persoane din Germania, deține aproximativ 20% din BMW după ce a moștenit acțiuni în producătorul de mașini de la ambii părinți. De asemenea, a moștenit acțiunile tatălui ei în producătorul de produse farmaceutice și chimice Altana.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bettencourt Meyers #bogate #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.