VIDEO Limbaj de mahala și acuzații grave la adresa băncilor! Recean s-a dezlănțuit: Niorlăie că intră în pierdere

Premierul Dorin Recean a lansat acuzații grave și a folosit un limbaj colorat la adresa băncilor din Moldova, acuzându-le de plângeri nejustificate privind pierderile financiare. Într-o întâlnire cu agricultorii din Soroca, premierul a răspuns unui agricultor nemulțumit de politica bancară, spunând că „băncile niorlăie că intră în pierderi”.

„Eu știu că anul trecut băncile au făcut supra-profituri, iar anul acesta niorlăie că intră în pierdere, că dobânzile au căzut și că firmele intră în insolvență, ceea ce îi afectează și pe dânșii. Eu nu îi apăr, dar cred că tot nu se poartă cum trebuie”, a declarat premierul Recean.

Premierul a subliniat că statul a intervenit pentru a sprijini sectorul bancar și economia. „Banca Națională a redus rezervele și dobânzile. Dobânzile acum scad la preț. În plus, statul are programul 373, care subvenționează cu un procent peste 7% în lei, sau cu un procent peste 3% în valută. Pentru agricultori s-au dezvoltat două produse de urgență, care vreo 300 și ceva de gospodării deja le-au accesat, fiecare în valoare de 500 mii de lei”, a explicat Recean.

Ultimele date ale Băncii Naționale a Moldovei relevă că soldul creditelor noi acordate a fost de 5,5 miliarde de lei în luna aprilie, cu 7,1% mai mult față de luna martie. Din totalul împrumuturilor, 4,2% au fost acordate sectorului agricol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#limbaj #Recean #agricultori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a înregistrat un sezon fără precedent pe piața rapiței, devenind al doilea cel mai mare furnizor al Uniunii Europene, după Ucraina, arată analiza economistului Iurie Rija. Performanța a permis Moldovei să devanseze jucători agricoli tradiționali precum Australia, Serbia sau Canada, consolidându-și poziția pe piața europeană a oleaginoaselor.

În perioada iulie–decembrie 2025, din Moldova au fost exportate 290.445 tone de rapiță, un volum de peste trei ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2024 și cu 11% peste recordul anterior din 2023, când livrările au atins 260.761 tone. Creșterea spectaculoasă a fost susținută și de prețuri mai bune: rapița moldovenească s-a vândut, în medie, cu 9,04 lei/kg, nivel ușor peste cel din 2024 și cu peste 20% mai mare decât în 2023, când prețul mediu era de 7,49 lei/kg.

Potrivit lui Iurie Rija, această evoluție a fost determinată de cererea ridicată din Uniunea Europeană, presiunile de pe piața uleiurilor vegetale și interesul tot mai mare pentru materie primă destinată biocombustibililor.

Combinația dintre volume record și prețuri mai bune a generat un adevărat salt financiar. În perioada iulie–decembrie 2025, încasările din exportul de rapiță au ajuns la 2 miliarde 624 milioane lei, de 3,24 ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2024. Din punct de vedere valoric, acesta este unul dintre cele mai bune sezoane din istoria agriculturii moldovenești.

În decembrie 2025, exporturile s-au temperat vizibil, ajungând la 3.822 tone, de aproape două ori mai puțin decât în noiembrie, semn că stocurile au fost practic epuizate, iar sezonul comercial se apropie de final.

Piața exporturilor rămâne puternic concentrată. Primele trei companii au realizat peste jumătate din exporturile naționale: RUSAGRO-PRIM SRL – 81.177 tone (28%), VADALEX GRAINS SRL – 36.031 tone (12%) și OROM-IMEXPO SRL – 33.595 tone (12%). Împreună, acestea au exportat peste 150.000 de tone de rapiță.

Din punct de vedere geografic, 95% din rapița moldovenească a mers spre Uniunea Europeană. România a fost principalul cumpărător, cu 185.559 tone la un preț mediu de 8,97 lei/kg, urmată de Bulgaria – 59.507 tone la 9,35 lei/kg și Grecia – 19.205 tone la 9,05 lei/kg. Volume mai mici au ajuns în Cehia, Olanda și Germania, unde prețurile au fost mai mari, iar livrări punctuale au fost făcute și către Nepal, Emiratele Arabe Unite și Marea Britanie.

În total, în sezonul 2025–2026, Moldova a exportat circa 330.000 de tone de rapiță, dintre care 88% ca materie primă și 12% sub formă de produse procesate, respectiv 38.500 tone de rapiță transformate în 16.180 tone de ulei de rapiță. Pentru prima dată după mai bine de 15 ani, procesarea internă a rapiței a fost relansată, un pas important spre creșterea valorii adăugate și reducerea dependenței de exportul de materie brută.