VIDEO Limbaj de mahala și acuzații grave la adresa băncilor! Recean s-a dezlănțuit: Niorlăie că intră în pierdere

Premierul Dorin Recean a lansat acuzații grave și a folosit un limbaj colorat la adresa băncilor din Moldova, acuzându-le de plângeri nejustificate privind pierderile financiare. Într-o întâlnire cu agricultorii din Soroca, premierul a răspuns unui agricultor nemulțumit de politica bancară, spunând că „băncile niorlăie că intră în pierderi”.

„Eu știu că anul trecut băncile au făcut supra-profituri, iar anul acesta niorlăie că intră în pierdere, că dobânzile au căzut și că firmele intră în insolvență, ceea ce îi afectează și pe dânșii. Eu nu îi apăr, dar cred că tot nu se poartă cum trebuie”, a declarat premierul Recean.

Premierul a subliniat că statul a intervenit pentru a sprijini sectorul bancar și economia. „Banca Națională a redus rezervele și dobânzile. Dobânzile acum scad la preț. În plus, statul are programul 373, care subvenționează cu un procent peste 7% în lei, sau cu un procent peste 3% în valută. Pentru agricultori s-au dezvoltat două produse de urgență, care vreo 300 și ceva de gospodării deja le-au accesat, fiecare în valoare de 500 mii de lei”, a explicat Recean.

Ultimele date ale Băncii Naționale a Moldovei relevă că soldul creditelor noi acordate a fost de 5,5 miliarde de lei în luna aprilie, cu 7,1% mai mult față de luna martie. Din totalul împrumuturilor, 4,2% au fost acordate sectorului agricol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#limbaj #Recean #agricultori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.