VIDEO Mașinăria de război a lui Putin izbită masiv: Super arme ce nu mai pot fi fabricate în Rusia

După începerea războiului provocat de Vladimir Putin în Ucraina, Statele Unite și aliații săi din Europa, dar și din lume au impus pachete de sancțiuni împotriva Moscovei.

Acum, un raport al Consiliului german de relații externe a scos în evidență faptul că Rusia a fost lovită de interdicțiile occidentale, diminuând capacitatea militară a regimului de la Kremlin.

Sancțiunile sunt un semnal puternic al hotărârii occidentale de a se opune războiului Rusiei împotriva Ucrainei și i-au slăbit semnificativ capacitatea de a duce război. Dar Rusia se adaptează, transformându-și economia într-o economie de război, cu accent pe transferarea resurselor în scopuri militare, potrivit DGAP.

Rusia rămâne capabilă să-și finanțeze activitățile militare prin creșterea semnificativă a bugetului pentru acestea. Alte elemente de cheltuieli au fost reduse, iar deficitul s-a mărit.

Scăderea veniturilor din petrol face probabil un deficit bugetar substanțial mai mare. Industria de apărare a Rusiei a oprit, redus sau retrogradat producția mai multor sisteme de arme de înaltă tehnologie, deoarece sancțiunile i-au limitat accesul la tehnologia necesară.

Rusia a adaptat producția militară la sancțiuni, bazându-se pe sisteme mai vechi sau substitute interne inferioare. De asemenea, a găsit modalități de eludare a sancțiunilor, iar importurile sale de bunuri de înaltă tehnologie sunt în creștere.

Fără sancțiunile impuse în 2014, cursul războiului Rusiei împotriva Ucrainei ar fi fost diferit. Acest lucru poate fi ilustrat prin trei exemple. În primul rând, un contract din 2011 pentru Rusia pentru achiziționarea a patru nave de atac franceze care transportau elicoptere din clasa Mistral a fost anulat în 2014. Apărarea portului Odesa ar fi fost mult mai dificilă pentru forțele armate ucrainene în 2022 dacă Rusia ar fi primit aceste nave.
În al doilea rând, restricțiile vestice la export asupra tehnologiei au încetinit semnificativ dezvoltarea și producția avioanelor ”stealth” (invizibile) Sukhoi Su-57 de generația a 4+, care sunt cu mult superioare oricărei aeronave ucrainene. Conform planurilor de dinainte de 2014, Forțele Aeriene Ruse și-au propus să aibă mai mult de 60 dintre aceste avioane până în 2022.

Cu toate acestea, sancțiunile au întârziat atât de mult producția încât, în februarie 2022, avea doar cinci SU-57 produse în serie, care nu au putut să fie dislocate în misiuni de luptă. În al treilea rând, bombardierul PAK DA de generația a cincea, planificat de mult timp, nu a fost încă finalizat, în ciuda planurilor de dinainte de 2014 de a-l pune în zbor până la sfârșitul anilor 2010.

Super arme ce nu mai ajung la armata rusă, după sancțiuni

Din februarie 2022, sancțiunile legate de produsele militare și cu dublă utilizare au fost înăsprite semnificativ. În ciuda afirmațiilor repetate de autosuficiență, industria rusă de apărare rămâne puternic dependentă de piesele și componentele importate din Occident.

Tancurile T-72 folosesc camere termice Thales de fabricație franceză și optică japoneză, care nu mai sunt disponibile. Producția mai multor arme moderne de apărare aeriană (cum ar fi 9K37 Buk și 9K22 Tunguzka) a trebuit să fie oprită din cauza lipsei de electronice de fabricație germană.

Producția de rachete de croazieră Kh-101 are, de asemenea, de suferit, deoarece componentele olandeze, elvețiene, taiwaneze și americane nu mai sunt disponibile. Cele mai avansate rachete Tornado de 300 mm ghidate de satelit din Rusia folosesc giroscoape fabricate în SUA. Și mai sunt și alte exemple.

Deși stocurile sale erau vaste, Rusia mai are puține rachete de croazieră moderne. Capacitățile sale de a efectua lovituri de precizie sunt astfel puternic slăbite ca urmare a sancțiunilor.

Producția de vehicule militare a avut, de asemenea, de suferit foarte mult.Producătorul de camioane KAMAZ a fost nevoit să oprească producția tuturor platformelor sale moderne de utilizare militară, deoarece injectoarele de combustibil Bosch necesare produse în Germania nu mai sunt disponibile.

Retragerea multor companii occidentale de înaltă tehnologie a adus astfel o lovitură majoră, până acum în mare măsură ireparabilă, industriei de apărare din Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mașinărie #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.