VIDEO Mașinăria de război a lui Putin izbită masiv: Super arme ce nu mai pot fi fabricate în Rusia

25 Mart. 2023, 07:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Mart. 2023, 07:24 // Actual //  bani.md

După începerea războiului provocat de Vladimir Putin în Ucraina, Statele Unite și aliații săi din Europa, dar și din lume au impus pachete de sancțiuni împotriva Moscovei.

Acum, un raport al Consiliului german de relații externe a scos în evidență faptul că Rusia a fost lovită de interdicțiile occidentale, diminuând capacitatea militară a regimului de la Kremlin.

Sancțiunile sunt un semnal puternic al hotărârii occidentale de a se opune războiului Rusiei împotriva Ucrainei și i-au slăbit semnificativ capacitatea de a duce război. Dar Rusia se adaptează, transformându-și economia într-o economie de război, cu accent pe transferarea resurselor în scopuri militare, potrivit DGAP.

Rusia rămâne capabilă să-și finanțeze activitățile militare prin creșterea semnificativă a bugetului pentru acestea. Alte elemente de cheltuieli au fost reduse, iar deficitul s-a mărit.

Scăderea veniturilor din petrol face probabil un deficit bugetar substanțial mai mare. Industria de apărare a Rusiei a oprit, redus sau retrogradat producția mai multor sisteme de arme de înaltă tehnologie, deoarece sancțiunile i-au limitat accesul la tehnologia necesară.

Rusia a adaptat producția militară la sancțiuni, bazându-se pe sisteme mai vechi sau substitute interne inferioare. De asemenea, a găsit modalități de eludare a sancțiunilor, iar importurile sale de bunuri de înaltă tehnologie sunt în creștere.

Fără sancțiunile impuse în 2014, cursul războiului Rusiei împotriva Ucrainei ar fi fost diferit. Acest lucru poate fi ilustrat prin trei exemple. În primul rând, un contract din 2011 pentru Rusia pentru achiziționarea a patru nave de atac franceze care transportau elicoptere din clasa Mistral a fost anulat în 2014. Apărarea portului Odesa ar fi fost mult mai dificilă pentru forțele armate ucrainene în 2022 dacă Rusia ar fi primit aceste nave.
În al doilea rând, restricțiile vestice la export asupra tehnologiei au încetinit semnificativ dezvoltarea și producția avioanelor ”stealth” (invizibile) Sukhoi Su-57 de generația a 4+, care sunt cu mult superioare oricărei aeronave ucrainene. Conform planurilor de dinainte de 2014, Forțele Aeriene Ruse și-au propus să aibă mai mult de 60 dintre aceste avioane până în 2022.

Cu toate acestea, sancțiunile au întârziat atât de mult producția încât, în februarie 2022, avea doar cinci SU-57 produse în serie, care nu au putut să fie dislocate în misiuni de luptă. În al treilea rând, bombardierul PAK DA de generația a cincea, planificat de mult timp, nu a fost încă finalizat, în ciuda planurilor de dinainte de 2014 de a-l pune în zbor până la sfârșitul anilor 2010.

Super arme ce nu mai ajung la armata rusă, după sancțiuni

Din februarie 2022, sancțiunile legate de produsele militare și cu dublă utilizare au fost înăsprite semnificativ. În ciuda afirmațiilor repetate de autosuficiență, industria rusă de apărare rămâne puternic dependentă de piesele și componentele importate din Occident.

Tancurile T-72 folosesc camere termice Thales de fabricație franceză și optică japoneză, care nu mai sunt disponibile. Producția mai multor arme moderne de apărare aeriană (cum ar fi 9K37 Buk și 9K22 Tunguzka) a trebuit să fie oprită din cauza lipsei de electronice de fabricație germană.

Producția de rachete de croazieră Kh-101 are, de asemenea, de suferit, deoarece componentele olandeze, elvețiene, taiwaneze și americane nu mai sunt disponibile. Cele mai avansate rachete Tornado de 300 mm ghidate de satelit din Rusia folosesc giroscoape fabricate în SUA. Și mai sunt și alte exemple.

Deși stocurile sale erau vaste, Rusia mai are puține rachete de croazieră moderne. Capacitățile sale de a efectua lovituri de precizie sunt astfel puternic slăbite ca urmare a sancțiunilor.

Producția de vehicule militare a avut, de asemenea, de suferit foarte mult.Producătorul de camioane KAMAZ a fost nevoit să oprească producția tuturor platformelor sale moderne de utilizare militară, deoarece injectoarele de combustibil Bosch necesare produse în Germania nu mai sunt disponibile.

Retragerea multor companii occidentale de înaltă tehnologie a adus astfel o lovitură majoră, până acum în mare măsură ireparabilă, industriei de apărare din Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

15 Ian. 2026, 07:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Ian. 2026, 07:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!