(VIDEO) Mii de oameni în stradă, în Grecia, împotriva vaccinării obligatorii. Au fost dispersați cu gaze lacrimogene

Aproximativ 5.000 de manifestanți au protestat miercuri în Grecia împotriva vaccinării obligatorii a îngrijitorilor din căminele pentru bătrâni.

Cele mai mari proteste au avut loc la Atena, unde au participat circa 3.000 de manifestanți. Protestele au început chiar în ajunul zilei în care urmează să se supună votului un decret pentru vaccinarea obligatorie a personalului din căminele pentru bătrâni, dar și a îngrijitorilor la domiciliu.

Mulți dintre manifestanți aveau în mâini cruci ortodoxe și steaguri elene. Aceștia scandau ‘Nu vaccinării obligatorii’ şi ‘Libertate. Pentru a dispersa mulțimea violentă a intervenit și poliția, care la rândul ei a folosit tunuri de apă, dar și gaze lacrimogene.

Riot in front of Parliament building in Athens. Protest revolves around the government’s enforcement of the vaccine. pic.twitter.com/5yRyP88cWT

— Henry Huber (@HenryHuber_) July 21, 2021

Anunțul despre legea care urmează a fi votată pentru a obliga îngrijitorii să se vaccineze, a fost realizat săptămâna trecută de premierul Greciei.

Astfel, potrivit acestei legi, îngrijitorii vor fi obligați să se vaccineze până la data de 1 septembrie, iar personalul din cămine până la data de 16 august.

#vaccinare obligatorie #manifestatii #lege #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.