VIDEO Peste 300 de agenți economici au aflat cum să devină antreprenori sociali în Moldova, datorită unui proiect ODIMM

03 Dec. 2021, 11:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
03 Dec. 2021, 11:10 // Bani și Afaceri //  MD Bani

După zeci de instruiri continue și ample, campania de informare și promovare a antreprenoriatului social, susținută de Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), a luat sfârșit. În tot acest timp, peste 300 de agenți economici au aflat cum pot să devină un antreprenor social în Republica Moldova. În cadrul programului, au fost prezentate spoturi educative, webinare și istorii de succes a mai multor antreprenori ce dețin deja întreprinderi sociale.

Prezentă la eveniment, directoarea ODIMM, Iulia Costin a spus antreprenoriatul social este un fenomen care în ultimii  ani a prins rădăcini şi în Republica Moldova, însă se dezvoltă mai lent decât în ţările europene, acolo unde unul dintre patru agenţi economici este antreprenor Social.

„Noi ne-am propus să ajungem așa un target de un milion de persoane care să audă despre fenomenul sau despre ceea ce înseamnă antreprenoriatul social. Acum avem un un milion 500. Și credem că până la sfârșitul campaniei vom ajunge și acest număr de 2 milioane de populație. Este cred că foarte bine pentru Republica Moldova când foarte multă lume știu sau își dau seama ce înseamnă antreprenor social. Nu în zădar noi zicem că antreprenorii sociali sunt eroii societății noastre pentru că ei cu sursele proprii, cu inițiativa proprie nu sunt indiferenți de necesitățile societății. Ei contribuie la dezvoltarea societății, ei ajută un bătrân dacă au nevoie, ei creează un loc de muncă pentru o persoană cu dizabilități care costă mai mult un loc de muncă pentru asemenea persoane decât un loc de muncă simplu. Ei sunt companiile care ajută la dezvoltarea socială a localităților noastre”, a declarat, directoarea ODIMM, Iulia Costin.

Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) a oferit consiliere ministerului Economiei și ODIMM în domeniul politicilor economice. Tot în cadrul acestui proiect, experții au elaborat un logo reprezentativ al antreprenoriatului social.

„Împreună cu ministerul Economiei și împreună cu ODIMM am reușit cu suportul experților naționali și internaționali să elaborăm proiectul acelui program de finanțare și mentorat pentru întreprinderile sociale care sperăm că în curând va fi aprobat și o să fie un suport real și simțitor pentru întreprinderile sociale. Împreună cu colegii de la ODIMM am elaborat un logo foarte simpatic. Inițiativa pentru promovarea antreprenoriatului social care va fi o imagine pentru ODIMM și pe viitor”, a spus Olesea Ghedrovici, managerul componentei de politici, proiectul MEPA, GIZ.

Unul dintre primii care s-a avântat în să devină antreprenor social este Igor Hâncu. Având o activitate pe piață de 9 ani, el a decis să ofere locuri de muncă pentru patru persoanele în etate, o categorie de persoane, care cu greu își pot găsi un loc de muncă într-o companie obişnuită.

„Este frumos și greu în același timp. frumos pentru că  primim anumite beneficii de nivel spiritual sau chiar existențial. Greu pentru că politicul sau corporațiile mari încearcă să profite de acest concept și schimbă percepția la nivel național. O altă provocare este că avem puțini antreprenori sociali care au rezistat timpului și cu care să formăm o masă critică și să luptăm pentru drepturile noastre. Noi avem 4 bunici din categoria social vulnerabilă. Prin produsele, prin conceptul, prin filosofia pe care o avem noi și soluțiile pe care le oferim, primordiali sunt copii cu nevoi speciale și evident cei tipici pentru că noi avem jucării de la 1 la 99 de ani”, a spus Igor Hâncu, antreprenor social.

Iar Victor Nistorică, având deja în calitate de angajați mai multe persoane în etate și din familii cu mai mulți copii, a decis să fie parte a antreprenoriatului social. Bărbatul are o brutărie în localitatea Bardar unde sunt angajați peste 30 de persoane. El spune că instruirile la care a participat în tot acest timp i-au fost de mare folos, întrucât a reușit să învețe noțiuni noi care îi vizează activitatea.

„Instruirea sau webinarele de informare au fost aproape zilnic în noiembrie. Pe de o parte a fost util pentru că am învățat cadrul legal, financiar, fiscal și chiar cu aplicații concrete de cei care fac deja asta. Pe de altă parte a fost plăcut deoarece am aflat istorii frumoase, am cunoscut multă lume care face activități de ordin social. Ne-am impresionat, ne-am impresionat cu acest virus pozitiv de a face lucruri frumoase pentru cei din jur”, a menționat Victor Nistorică, viitor antreprenor social.

Până în prezent, doar 4 companii din Republica Moldova şi-au adjudecat titlul de „întreprinderi sociale”. Atribuirea sau retragerea acestui statut se face de către Comisia Națională pentru Antreprenoriat Social. Statutul este atribuit pe un termen de 3 ani cu posibilitatea prelungirii acestuia. În același timp, alte 46 de companii sunt cunoscute că practică periodic activităţi sociale.

07 Sept. 2026, 22:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 22:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.