VIDEO Peste 300 de agenți economici au aflat cum să devină antreprenori sociali în Moldova, datorită unui proiect ODIMM

03 Dec. 2021, 11:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
03 Dec. 2021, 11:10 // Bani și Afaceri //  MD Bani

După zeci de instruiri continue și ample, campania de informare și promovare a antreprenoriatului social, susținută de Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), a luat sfârșit. În tot acest timp, peste 300 de agenți economici au aflat cum pot să devină un antreprenor social în Republica Moldova. În cadrul programului, au fost prezentate spoturi educative, webinare și istorii de succes a mai multor antreprenori ce dețin deja întreprinderi sociale.

Prezentă la eveniment, directoarea ODIMM, Iulia Costin a spus antreprenoriatul social este un fenomen care în ultimii  ani a prins rădăcini şi în Republica Moldova, însă se dezvoltă mai lent decât în ţările europene, acolo unde unul dintre patru agenţi economici este antreprenor Social.

„Noi ne-am propus să ajungem așa un target de un milion de persoane care să audă despre fenomenul sau despre ceea ce înseamnă antreprenoriatul social. Acum avem un un milion 500. Și credem că până la sfârșitul campaniei vom ajunge și acest număr de 2 milioane de populație. Este cred că foarte bine pentru Republica Moldova când foarte multă lume știu sau își dau seama ce înseamnă antreprenor social. Nu în zădar noi zicem că antreprenorii sociali sunt eroii societății noastre pentru că ei cu sursele proprii, cu inițiativa proprie nu sunt indiferenți de necesitățile societății. Ei contribuie la dezvoltarea societății, ei ajută un bătrân dacă au nevoie, ei creează un loc de muncă pentru o persoană cu dizabilități care costă mai mult un loc de muncă pentru asemenea persoane decât un loc de muncă simplu. Ei sunt companiile care ajută la dezvoltarea socială a localităților noastre”, a declarat, directoarea ODIMM, Iulia Costin.

Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) a oferit consiliere ministerului Economiei și ODIMM în domeniul politicilor economice. Tot în cadrul acestui proiect, experții au elaborat un logo reprezentativ al antreprenoriatului social.

„Împreună cu ministerul Economiei și împreună cu ODIMM am reușit cu suportul experților naționali și internaționali să elaborăm proiectul acelui program de finanțare și mentorat pentru întreprinderile sociale care sperăm că în curând va fi aprobat și o să fie un suport real și simțitor pentru întreprinderile sociale. Împreună cu colegii de la ODIMM am elaborat un logo foarte simpatic. Inițiativa pentru promovarea antreprenoriatului social care va fi o imagine pentru ODIMM și pe viitor”, a spus Olesea Ghedrovici, managerul componentei de politici, proiectul MEPA, GIZ.

Unul dintre primii care s-a avântat în să devină antreprenor social este Igor Hâncu. Având o activitate pe piață de 9 ani, el a decis să ofere locuri de muncă pentru patru persoanele în etate, o categorie de persoane, care cu greu își pot găsi un loc de muncă într-o companie obişnuită.

„Este frumos și greu în același timp. frumos pentru că  primim anumite beneficii de nivel spiritual sau chiar existențial. Greu pentru că politicul sau corporațiile mari încearcă să profite de acest concept și schimbă percepția la nivel național. O altă provocare este că avem puțini antreprenori sociali care au rezistat timpului și cu care să formăm o masă critică și să luptăm pentru drepturile noastre. Noi avem 4 bunici din categoria social vulnerabilă. Prin produsele, prin conceptul, prin filosofia pe care o avem noi și soluțiile pe care le oferim, primordiali sunt copii cu nevoi speciale și evident cei tipici pentru că noi avem jucării de la 1 la 99 de ani”, a spus Igor Hâncu, antreprenor social.

Iar Victor Nistorică, având deja în calitate de angajați mai multe persoane în etate și din familii cu mai mulți copii, a decis să fie parte a antreprenoriatului social. Bărbatul are o brutărie în localitatea Bardar unde sunt angajați peste 30 de persoane. El spune că instruirile la care a participat în tot acest timp i-au fost de mare folos, întrucât a reușit să învețe noțiuni noi care îi vizează activitatea.

„Instruirea sau webinarele de informare au fost aproape zilnic în noiembrie. Pe de o parte a fost util pentru că am învățat cadrul legal, financiar, fiscal și chiar cu aplicații concrete de cei care fac deja asta. Pe de altă parte a fost plăcut deoarece am aflat istorii frumoase, am cunoscut multă lume care face activități de ordin social. Ne-am impresionat, ne-am impresionat cu acest virus pozitiv de a face lucruri frumoase pentru cei din jur”, a menționat Victor Nistorică, viitor antreprenor social.

Până în prezent, doar 4 companii din Republica Moldova şi-au adjudecat titlul de „întreprinderi sociale”. Atribuirea sau retragerea acestui statut se face de către Comisia Națională pentru Antreprenoriat Social. Statutul este atribuit pe un termen de 3 ani cu posibilitatea prelungirii acestuia. În același timp, alte 46 de companii sunt cunoscute că practică periodic activităţi sociale.

16 Nov. 2026, 17:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Nov. 2026, 17:56 // Actual //  Grîu Tatiana

Salariul minim pe țară va crește cu 700 de lei de la 1 ianuarie 2027. Un proiect de hotărâre a Guvernului, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prevede majorarea de la 6 300 la 7 000 de lei brut pe lună, adică o creștere de 11,1%.

Pentru o normă întreagă de 169 de ore în medie pe lună, salariul minim ar ajunge la 41,42 lei pe oră. Acolo unde legea prevede un program de lucru mai scurt de 40 de ore pe săptămână, tariful minim orar ar fi calculat împărțind cei 7 000 de lei la numărul mediu de ore lucrate lunar potrivit acelui program.

La consultările din 5 noiembrie au fost discutate trei variante pentru salariul minim pe țară, de 7 000, 7 300 și 7 600 de lei. Potrivit notei informative, bugetul pentru 2027 poate acoperi varianta de 7 000 de lei. O majorare mai mare ar necesita fie bani în plus, fie mutarea unor fonduri de la alte programe.

În sectorul bugetar, angajații cu salarii de bază sub 7 000 de lei vor primi o plată compensatorie. Ministerul Finanțelor estimează costurile suplimentare la 204 milioane de lei pentru 11 luni de plată. Peste 90% din costul compensațiilor ar reveni bugetelor locale, din care sunt plătiți angajați din învățământ, cultură și asistență socială.

Anterior, Confederația Națională a Sindicatelor și Confederația Națională a Patronatului au semnat o convenție colectivă prin care au stabilit un salariu minim de 7 600 de lei pe lună de la 1 ianuarie 2027, cu 600 de lei peste nivelul propus la nivel național.