VIDEO Peste 300 de agenți economici au aflat cum să devină antreprenori sociali în Moldova, datorită unui proiect ODIMM

03 Dec. 2021, 11:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
03 Dec. 2021, 11:10 // Bani și Afaceri //  MD Bani

După zeci de instruiri continue și ample, campania de informare și promovare a antreprenoriatului social, susținută de Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), a luat sfârșit. În tot acest timp, peste 300 de agenți economici au aflat cum pot să devină un antreprenor social în Republica Moldova. În cadrul programului, au fost prezentate spoturi educative, webinare și istorii de succes a mai multor antreprenori ce dețin deja întreprinderi sociale.

Prezentă la eveniment, directoarea ODIMM, Iulia Costin a spus antreprenoriatul social este un fenomen care în ultimii  ani a prins rădăcini şi în Republica Moldova, însă se dezvoltă mai lent decât în ţările europene, acolo unde unul dintre patru agenţi economici este antreprenor Social.

„Noi ne-am propus să ajungem așa un target de un milion de persoane care să audă despre fenomenul sau despre ceea ce înseamnă antreprenoriatul social. Acum avem un un milion 500. Și credem că până la sfârșitul campaniei vom ajunge și acest număr de 2 milioane de populație. Este cred că foarte bine pentru Republica Moldova când foarte multă lume știu sau își dau seama ce înseamnă antreprenor social. Nu în zădar noi zicem că antreprenorii sociali sunt eroii societății noastre pentru că ei cu sursele proprii, cu inițiativa proprie nu sunt indiferenți de necesitățile societății. Ei contribuie la dezvoltarea societății, ei ajută un bătrân dacă au nevoie, ei creează un loc de muncă pentru o persoană cu dizabilități care costă mai mult un loc de muncă pentru asemenea persoane decât un loc de muncă simplu. Ei sunt companiile care ajută la dezvoltarea socială a localităților noastre”, a declarat, directoarea ODIMM, Iulia Costin.

Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) a oferit consiliere ministerului Economiei și ODIMM în domeniul politicilor economice. Tot în cadrul acestui proiect, experții au elaborat un logo reprezentativ al antreprenoriatului social.

„Împreună cu ministerul Economiei și împreună cu ODIMM am reușit cu suportul experților naționali și internaționali să elaborăm proiectul acelui program de finanțare și mentorat pentru întreprinderile sociale care sperăm că în curând va fi aprobat și o să fie un suport real și simțitor pentru întreprinderile sociale. Împreună cu colegii de la ODIMM am elaborat un logo foarte simpatic. Inițiativa pentru promovarea antreprenoriatului social care va fi o imagine pentru ODIMM și pe viitor”, a spus Olesea Ghedrovici, managerul componentei de politici, proiectul MEPA, GIZ.

Unul dintre primii care s-a avântat în să devină antreprenor social este Igor Hâncu. Având o activitate pe piață de 9 ani, el a decis să ofere locuri de muncă pentru patru persoanele în etate, o categorie de persoane, care cu greu își pot găsi un loc de muncă într-o companie obişnuită.

„Este frumos și greu în același timp. frumos pentru că  primim anumite beneficii de nivel spiritual sau chiar existențial. Greu pentru că politicul sau corporațiile mari încearcă să profite de acest concept și schimbă percepția la nivel național. O altă provocare este că avem puțini antreprenori sociali care au rezistat timpului și cu care să formăm o masă critică și să luptăm pentru drepturile noastre. Noi avem 4 bunici din categoria social vulnerabilă. Prin produsele, prin conceptul, prin filosofia pe care o avem noi și soluțiile pe care le oferim, primordiali sunt copii cu nevoi speciale și evident cei tipici pentru că noi avem jucării de la 1 la 99 de ani”, a spus Igor Hâncu, antreprenor social.

Iar Victor Nistorică, având deja în calitate de angajați mai multe persoane în etate și din familii cu mai mulți copii, a decis să fie parte a antreprenoriatului social. Bărbatul are o brutărie în localitatea Bardar unde sunt angajați peste 30 de persoane. El spune că instruirile la care a participat în tot acest timp i-au fost de mare folos, întrucât a reușit să învețe noțiuni noi care îi vizează activitatea.

„Instruirea sau webinarele de informare au fost aproape zilnic în noiembrie. Pe de o parte a fost util pentru că am învățat cadrul legal, financiar, fiscal și chiar cu aplicații concrete de cei care fac deja asta. Pe de altă parte a fost plăcut deoarece am aflat istorii frumoase, am cunoscut multă lume care face activități de ordin social. Ne-am impresionat, ne-am impresionat cu acest virus pozitiv de a face lucruri frumoase pentru cei din jur”, a menționat Victor Nistorică, viitor antreprenor social.

Până în prezent, doar 4 companii din Republica Moldova şi-au adjudecat titlul de „întreprinderi sociale”. Atribuirea sau retragerea acestui statut se face de către Comisia Națională pentru Antreprenoriat Social. Statutul este atribuit pe un termen de 3 ani cu posibilitatea prelungirii acestuia. În același timp, alte 46 de companii sunt cunoscute că practică periodic activităţi sociale.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!