(VIDEO) Publicitatea devenită virală pe internet! Cum arată reclama filmată pe cea mai înaltă clădire din lume

O reclamă de la compania aeriană Emirates din Emiratele Arabe Unite, înfățișează un membru al personalului cabinei în uniformă, stând în picioare pe cel mai înalt punct al Burj Khalifa.

Eroina acestei reclame este chiar cascadoarea britanică Nicole Smith-Ludvik. Instructorul profesionist de parașutism s-a alăturat unui grup exclusiv de oameni care au urcat pe cel mai înalt zgârie-nori din lume, care se află la 828 de metri.
Ea joacă rolul unei hostess îmbrăcată în costumul echipajului de cabină al Emirates, stând în vârful clădirii, ținând carduri de plăci care exprimă recunoștința companiei aeriene pentru că a fost eliminată de pe lista roșie a bordurilor de călătorie internaționale din Marea Britanie.

Potrivit transportatorului aerian, reclama a fost filmată fără efecte speciale și s-a folosit o singură dronă.

În urma mai multor întrebări despre modul în care a fost realizat cu adevărat, Emirates a publicat luni un videoclip din culise al reclamei, confirmând că Smith-Ludvik a stat într-adevăr în vârful Burj Khalifa pentru reclama.

O singură dronă a fost utilizată pentru a captura filmările într-o captură continuă pentru a filma secvența completă.

Real or fake? A lot of you have asked this question and we’re here to answer it.
Here’s how we made it to the top of the world’s tallest building, the @BurjKhalifa. https://t.co/AGLzMkjDON @EmaarDubai #FlyEmiratesFlyBetter pic.twitter.com/h5TefNQGQe

— Emirates Airline (@emirates) August 9, 2021

Reclama a obținut o mulțime de feedback pozitiv din partea oamenilor din întreaga lume.

„Filmarea la vârf a necesitat o pregătire riguroasă și respectarea unui protocol de siguranță stricte”, adaugă noul film, întrucât arată Smith-Ludvik practicând faza într-un depozit.

#emirates airline #inalta #Burj Khalifa #cea mai #reclamă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.