(VIDEO) Revenco a discutat la București problema deblocării vămilor: Urmează implementarea controalelor comune

Ana Revenco a discutat la București problema deblocării vămilor. Șefa Ministerului de Interne anunță că va fi implementat un proiect pilot de vămuire comună în următoarele zile.

Deocamdată inițiativa se va introduce la Leușeni-Albița. Ulterior, proiectul ar urma să fie extins și la alte puncte de traversare a frontierei și de control vamal.

„Echipele mixte, create de specialiști din România și din Republica Moldova, vor organiza și desfășura printr-o singură acțiune toate cele necesare pentru a vămui marfa, astfel încât să reducem timpul de procesare și să deblocăm situația. Ne așteptăm ca aceste echipe mixte să funcționeze în următoarele zile. Odată testată, experiența va fi multiplicată și la celelalte puncte de trecere a frontierei”, susține Ana Revenco.

MAI anunța recent că va acorda ajutor psihologic și medical șoferilor de camioane care petrec până la cinci zile în rând la vamă. Totodată, șefa Executivului de la Chișinău a discutat vineri problema vămilor blocate de camioane cu omologul său de la București. Natalia Gavrilița și Nicolae Ciucă au ajuns la numitor comun și au punctat în cadrul întâlnirii mai multe măsuri care urmează să fie implementate, inclusiv suplinirea numărului de angajați vamali și extinderea programului specialiștilor în domeniul fitosanitar care activează la punctele de control din România.

Anterior, transportatorii au adresat conducerii Republicii Moldova o scrisoare prin intermediul căreia cereau identificarea soluțiilor de către autoritățile de la Chișinău și București. Șoferii camioanelor care transportă marfă se confruntă de mai mult timp cu faptul că trebuie să aștepte ore în șir la vamă, însă problema s-a intensificat după izbucnirea războiului din Ucraina. Dacă până pe 24 februarie acesta era de circa 48 de ore, actualmente aceștia petrec la hotar chiar și 4-5 zile, iar chestiunea cauzează mai multe probleme economice și logistice.

#fluidizare trafic #camioane #ana revenco #transportatori #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.