(VIDEO) Revenco a discutat la București problema deblocării vămilor: Urmează implementarea controalelor comune

Ana Revenco a discutat la București problema deblocării vămilor. Șefa Ministerului de Interne anunță că va fi implementat un proiect pilot de vămuire comună în următoarele zile.

Deocamdată inițiativa se va introduce la Leușeni-Albița. Ulterior, proiectul ar urma să fie extins și la alte puncte de traversare a frontierei și de control vamal.

„Echipele mixte, create de specialiști din România și din Republica Moldova, vor organiza și desfășura printr-o singură acțiune toate cele necesare pentru a vămui marfa, astfel încât să reducem timpul de procesare și să deblocăm situația. Ne așteptăm ca aceste echipe mixte să funcționeze în următoarele zile. Odată testată, experiența va fi multiplicată și la celelalte puncte de trecere a frontierei”, susține Ana Revenco.

MAI anunța recent că va acorda ajutor psihologic și medical șoferilor de camioane care petrec până la cinci zile în rând la vamă. Totodată, șefa Executivului de la Chișinău a discutat vineri problema vămilor blocate de camioane cu omologul său de la București. Natalia Gavrilița și Nicolae Ciucă au ajuns la numitor comun și au punctat în cadrul întâlnirii mai multe măsuri care urmează să fie implementate, inclusiv suplinirea numărului de angajați vamali și extinderea programului specialiștilor în domeniul fitosanitar care activează la punctele de control din România.

Anterior, transportatorii au adresat conducerii Republicii Moldova o scrisoare prin intermediul căreia cereau identificarea soluțiilor de către autoritățile de la Chișinău și București. Șoferii camioanelor care transportă marfă se confruntă de mai mult timp cu faptul că trebuie să aștepte ore în șir la vamă, însă problema s-a intensificat după izbucnirea războiului din Ucraina. Dacă până pe 24 februarie acesta era de circa 48 de ore, actualmente aceștia petrec la hotar chiar și 4-5 zile, iar chestiunea cauzează mai multe probleme economice și logistice.

#fluidizare trafic #camioane #ana revenco #transportatori #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile de stat au încheiat semestrul I 2025 cu venituri totale de 3.445,6 mil. lei, dintre care 3.309,6 mil. lei din vânzări, în creștere cu 586,5 mil. lei față de aceeași perioadă din 2024 (bază comparabilă), arată datele Ministerului Finanțelor. În același timp, tabloul rămâne „toxic” la pierderi: Calea Ferată din Moldova continuă să adune minusuri de peste 150 milioane, iar unele întreprinderi raportează zero vânzări doi ani la rând.

Creșterea veniturilor e împinsă de câteva „locomotive”: Aeroportul Internațional Chișinău (+265,9 mil. lei la vânzări) și Moldelectrica (+252,6 mil. lei), urmate de MoldATSA (+61,3 mil. lei). În paralel însă, 28 de întreprinderi de stat au raportat scăderi ale veniturilor din vânzări (cumulate: -140,2 mil. lei), iar Ministerul avertizează că diminuarea vânzărilor poate reduce TVA încasat și devine risc fiscal pentru buget.

Pe de o parte, întreprinderile de stat au trecut pe plus: profit total înainte de impozitare ~174,6 mil. lei în sem. I 2025 (față de pierderi -43,4 mil. lei în sem. I 2024, bază comparabilă), iar pe de altă parte, gaura CFM aproape nu se mișcă: -152,4 mil. lei în sem. I 2025 (după -156,1 mil. lei în sem. I 2024). Tot în pierderi rămâne și Moldelectrica: -54,4 mil. lei, deși compania este între campioanele creșterilor de venituri și ajunge la 845,0 mil. lei vânzări în sem. I 2025 (de la 592,4 mil. lei în 2024).

Cel mai mare profit în sectorul întreprinderilor de stat este la Aeroportul Internațional Chișinău: de la 116,9 mil. lei la 290,4 mil. lei (salt de +173,5 mil. lei). În contrast, apar scăderi bruște: Editura „Universul” trece de la +1,3 mil. lei la -28,4 mil. lei (abatere -29,7 mil. lei), iar mai multe entități din silvicultură intră pe minus.

Și mai dură e radiografia datoriilor. La sfârșitul lunii iunie, entitățile monitorizate au împrumuturi interne (pe termene de peste un an) în sold de 1.132,0 mil. lei, iar arieratele ajung la 41,0 mil. lei – practic toate pe Calea Ferată din Moldova (care are și un salt al creditelor interne la 61,2 mil. lei, cu arierate de 41,0 mil. lei). În același timp, Ministerul indică datorii pe împrumuturi recreditate față de stat, inclusiv CFM – 49,43 mil. euro, Moldelectrica – 38,5 mil. euro, Termoelectrica – 34,1 mil. euro, plus cazuri cu termene expirate la Moldtranselectro (37,2 mil. lei și 1,6 mil. dolari SUA, inclusiv datorie externă sub garanția statului).

Un alt semn de întrebare vine din structura cheltuielilor întreprinderilor de stat: în sem. I 2025, 58,9% din costuri și cheltuieli operaționale (circa 1.652,8 mil. lei) sunt cheltuieli cu personalul, iar costurile și cheltuielile totale au urcat la 2.806,4 mil. lei. Cu alte cuvinte, o parte mare din „banii din vânzări” se duc direct pe salarii și contribuții.

În paralel, la societățile comerciale cu capital de stat, tabloul e și mai polarizat: veniturile din vânzări cresc cu 4.156,4 mil. lei (până la 24.377,9 mil. lei), iar profitul net total ajunge la 1.147,1 mil. lei. Aici, „recordul” la salt de profit este la Furnizarea Energiei Electrice Nord: de la -167,9 mil. lei la 311,9 mil. lei (o întoarcere de +479,7 mil. lei), însă în același timp unele companii raportează căderi masive de vânzări, precum Termoelectrica (-244,6 mil. lei) și CET-Nord (-51,0 mil. lei).

Pe fundal, statul a încasat dividende și defalcări peste plan: la 31.10.2025 s-au transferat 691,41 mil. lei total (138,5% din planul rectificat), cu cele mai mari sume de la Energocom (198,3 mil. lei) și Loteria Națională (194,7 mil. lei), iar dintre întreprinderile de stat – Aeroportul Internațional Chișinău (101,1 mil. lei).

Separat, raportul mai scoate la lumină o anomalie greu de explicat economic: cinci întreprinderi de stat (inclusiv „Moldtranselectro”, „Bacul Molovata”, „Serele din Chișinău” etc.) nu au înregistrat venituri din vânzări nici în sem. I 2024, nici în sem. I 2025 – adică există entități „în viață” administrativ, dar fără activitate comercială raportată.