(VIDEO) Revenco a discutat la București problema deblocării vămilor: Urmează implementarea controalelor comune

Ana Revenco a discutat la București problema deblocării vămilor. Șefa Ministerului de Interne anunță că va fi implementat un proiect pilot de vămuire comună în următoarele zile.

Deocamdată inițiativa se va introduce la Leușeni-Albița. Ulterior, proiectul ar urma să fie extins și la alte puncte de traversare a frontierei și de control vamal.

„Echipele mixte, create de specialiști din România și din Republica Moldova, vor organiza și desfășura printr-o singură acțiune toate cele necesare pentru a vămui marfa, astfel încât să reducem timpul de procesare și să deblocăm situația. Ne așteptăm ca aceste echipe mixte să funcționeze în următoarele zile. Odată testată, experiența va fi multiplicată și la celelalte puncte de trecere a frontierei”, susține Ana Revenco.

MAI anunța recent că va acorda ajutor psihologic și medical șoferilor de camioane care petrec până la cinci zile în rând la vamă. Totodată, șefa Executivului de la Chișinău a discutat vineri problema vămilor blocate de camioane cu omologul său de la București. Natalia Gavrilița și Nicolae Ciucă au ajuns la numitor comun și au punctat în cadrul întâlnirii mai multe măsuri care urmează să fie implementate, inclusiv suplinirea numărului de angajați vamali și extinderea programului specialiștilor în domeniul fitosanitar care activează la punctele de control din România.

Anterior, transportatorii au adresat conducerii Republicii Moldova o scrisoare prin intermediul căreia cereau identificarea soluțiilor de către autoritățile de la Chișinău și București. Șoferii camioanelor care transportă marfă se confruntă de mai mult timp cu faptul că trebuie să aștepte ore în șir la vamă, însă problema s-a intensificat după izbucnirea războiului din Ucraina. Dacă până pe 24 februarie acesta era de circa 48 de ore, actualmente aceștia petrec la hotar chiar și 4-5 zile, iar chestiunea cauzează mai multe probleme economice și logistice.

#fluidizare trafic #camioane #ana revenco #transportatori #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova traversează o perioadă de vulnerabilitate economică structurală, în care modelul bazat pe consum și remitențe este „epuizat”, iar riscurile demografice, fiscale și energetice se amplifică, potrivit concluziilor prezentate de economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”) în cadrul studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”.

După criza din 2008, investițiile străine directe s-au menținut la un ritm redus, descurajate de incertitudinea politică, de războiul din Ucraina și de creșterea costurilor energetice.

„Ritmul scăzut al ISD compromite modernizarea industrială și crearea de locuri de muncă. Moldova trebuie să devină un spațiu investițional predictibil”, se arată în raportul lui Ioniță

Economistul atenționează că datoria de stat a crescut vertiginos, alimentată de deficite bugetare cronice și de cheltuieli neacoperite de venituri reale.
Ioniță recomandă „disciplină bugetară și diversificarea surselor interne de finanțare”, subliniind că povara datoriei limitează capacitatea Guvernului de a investi în domenii strategice

Remitențele continuă să reprezinte 12–16% din PIB, însă ele sunt folosite preponderent pentru consum, nu investiții.

„Remitențele au redus sărăcia, dar au creat o dependență periculoasă. Fără politici care să le canalizeze spre dezvoltare, ele devin un colac de salvare temporar”, arată studiul

Moldova rămâne blocată într-o economie cu valoare adăugată scăzută, dominată de agricultură și comerț, în timp ce forța de muncă calificată migrează masiv.
Ioniță estimează că, fără investiții în tehnologii și educație tehnică, țara riscă să rămână „în capcana veniturilor mici”

Peste un sfert din economie funcționează în zona gri, afectând bugetul public și protecția socială. Totodată, șomajul în rândul tinerilor (15–24 ani) rămâne peste media națională, mai ales în mediul rural.

Raportul cere simplificarea reglementărilor pentru micile afaceri, digitalizarea controalelor și programe de ucenicie pentru tineri

În 2024, Moldova a pierdut 33.000 de locuri de muncă, în special în agricultură. Depopularea rurală și migrația subminează coeziunea socială.
Economistul propune stimularea ocupării rurale și modernizarea agriculturii pentru a menține forța de muncă în țară

Chișinăul concentrează 60% din PIB-ul național și 90% din valoarea locuințelor noi, în timp ce mediul rural rămâne tot mai sărac. În plus, costurile la energie s-au triplat în ultimii ani, accentuând vulnerabilitățile gospodăriilor.

„Fără investiții în eficiență energetică și sprijin pentru consumatorii vulnerabili, inegalitatea socială va exploda”, avertizează Ioniță

Structura exporturilor se degradează: Moldova exportă din nou materie primă în loc de produse finite. Industria alimentară și cea de procesare se află în declin.
Raportul cere reindustrializarea agroalimentară și sprijin pentru procesatorii locali, avertizând că pierderea valorii adăugate interne „subminează economia pe termen lung”.