VIDEO Țăranu: În 1946, Stalin a refuzat Crucea Roșie, care voia să aducă alimente copiilor înfometați din Basarabia

În perioada foametei din 1946-1947, Stalin a refuzat ajutorul Crucii Roșii din Elveția, gata să aducă produse alimentare copiilor din orfelinatele Basarabiei, susține istoricul Anatol Țăranu. Analistul a relatat în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” cu Valentina Ursu, difuzată la RLIVE TV, că țăranii de peste Prut au supraviețuit secetei, datorită ajutoarele de peste hotare.

„După calculele istoricilor de la Moscova, în Uniunea Sovietică în 1946-1947, au murit de foamete peste un milion de oameni. Din acest milion, 200.000 suntem noi. Ei au interzis. Avem documente, la începutul anului 1947, Crucea Roșie din Elveția s-a adresat către regimul lui Stalin și a spus: Noi știm că la voi, în Basarabia, în casele de copii suferă de înfometare orfanii. Noi suntem gata să le asigurăm supraviețuirea prin produse alimentare. Permiteți reprezentantului nostru să vină la Chișinău. Stalin a refuzat. Nu a venit nici o bucățică de pâine din Elveția, chiar dacă ei erau gata să facă acest lucru”, a povestit Anatol Țăranu.

În opinia istoricului, autoritățile sovietice au respins orice sprijin, deoarece nu și-au dorit ca să fie văzut dezastrul care persista în acea perioadă în Uniunea Sovietică.

Analistul Nicolae Negru, invitat în studioul RLIVE TV, a punctat că, pe lângă secetă, gospodăriile erau verificate minuțios, pentru ca țăranii să nu ascundă sacii cu cereale. Totuși, o parte din populație a fost ingenioasă și a reușit să își păstreze anumite produse, pentru a supraviețui.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Primăria municipiului Chișinău a publicat proiectul bugetului municipal pentru anul 2026, care prevede venituri totale de 9,59 miliarde de lei și cheltuieli de 10,73 miliarde de lei, rezultând un deficit bugetar de 1,14 miliarde de lei. Aproape jumătate din venituri provin din transferuri de la bugetul de stat, în special pentru educație, asistență socială și infrastructură rutieră.

Potrivit documentului, transferurile de la bugetul de stat sunt estimate la 4,95 miliarde de lei, dintre care peste 4,37 miliarde de lei sunt destinate sistemului de învățământ. Veniturile proprii ale municipiului sunt prognozate la circa 4,1 miliarde de lei, cele mai mari sume fiind generate din impozitul pe venit al persoanelor fizice, taxele pentru unitățile comerciale, impozitul pe bunurile imobiliare și taxa de cazare.

La capitolul cheltuieli, educația rămâne prioritară, cu alocări de peste 5,08 miliarde de lei, adică aproape jumătate din bugetul total. Urmează transportul public și infrastructura drumurilor, cu peste 2,55 miliarde de lei, inclusiv finanțări pentru Regia Transport Electric și Parcul Urban de Autobuze. Pentru gospodăria locativ-comunală și amenajarea teritoriului sunt prevăzute aproximativ 2,12 miliarde de lei.

Bugetul mai prevede 214,4 milioane de lei pentru iluminatul stradal, 89,2 milioane de lei pentru proiectul „Deșeuri solide”, precum și 60,2 milioane de lei pentru ocrotirea sănătății, destinate în special modernizării instituțiilor medico-sanitare municipale. Fondul de rezervă al municipiului este stabilit la 10 milioane de lei.

Pentru acoperirea deficitului bugetar, autoritățile municipale mizează pe împrumuturi interne și externe, dar și pe utilizarea soldului de mijloace bănești existent la începutul anului 2026. Proiectul bugetului urmează să fie examinat și dezbătut în Consiliul Municipal Chișinău.