VIDEO Țăranu: În 1946, Stalin a refuzat Crucea Roșie, care voia să aducă alimente copiilor înfometați din Basarabia

În perioada foametei din 1946-1947, Stalin a refuzat ajutorul Crucii Roșii din Elveția, gata să aducă produse alimentare copiilor din orfelinatele Basarabiei, susține istoricul Anatol Țăranu. Analistul a relatat în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” cu Valentina Ursu, difuzată la RLIVE TV, că țăranii de peste Prut au supraviețuit secetei, datorită ajutoarele de peste hotare.

„După calculele istoricilor de la Moscova, în Uniunea Sovietică în 1946-1947, au murit de foamete peste un milion de oameni. Din acest milion, 200.000 suntem noi. Ei au interzis. Avem documente, la începutul anului 1947, Crucea Roșie din Elveția s-a adresat către regimul lui Stalin și a spus: Noi știm că la voi, în Basarabia, în casele de copii suferă de înfometare orfanii. Noi suntem gata să le asigurăm supraviețuirea prin produse alimentare. Permiteți reprezentantului nostru să vină la Chișinău. Stalin a refuzat. Nu a venit nici o bucățică de pâine din Elveția, chiar dacă ei erau gata să facă acest lucru”, a povestit Anatol Țăranu.

În opinia istoricului, autoritățile sovietice au respins orice sprijin, deoarece nu și-au dorit ca să fie văzut dezastrul care persista în acea perioadă în Uniunea Sovietică.

Analistul Nicolae Negru, invitat în studioul RLIVE TV, a punctat că, pe lângă secetă, gospodăriile erau verificate minuțios, pentru ca țăranii să nu ascundă sacii cu cereale. Totuși, o parte din populație a fost ingenioasă și a reușit să își păstreze anumite produse, pentru a supraviețui.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Potrivit ministrului Finanțelor, Adrina Gavriliță nivelul actual al costului datoriei este „un pic peste 9%” și nu reprezintă nici un vârf istoric, dar nici un nivel care să poată fi considerat satisfăcător pe termen lung. Gavriliță a subliniat că discuțiile privind optimizarea costurilor vor continua în cadrul Ministerului și cu partenerii de dezvoltare. „Atât stocul datoriei, cât și costul de servire sunt o prioritate foarte importantă pentru mine”, a precizat el.

Rectificarea bugetară aprobată astăzi include și o reducere de 31 milioane de lei la capitolul costuri de servire a datoriei, o ajustare pe care ministrul o consideră un pas în direcția corectă. Gavriliță a explicat că accesarea finanțării externe rămâne avantajoasă, dar implică și anumite riscuri suplimentare comparativ cu finanțarea internă.

În luna decembrie, Ministerul Finanțelor va continua discuțiile cu Fondul Monetar Internațional, urmând ca în paralel să fie evaluate și alte opțiuni de finanțare disponibile prin instituțiile financiare internaționale și alți parteneri externi. Ministrul a reiterat că orice decizie va ține cont de „responsabilitatea maximă față de nivelul datoriei și costul acesteia”.

Ultimle date ale Ministereului Finanțelor arată că la sfârșitul lunii octombrie, datoria de stat internă la valoarea nominală, comparativ cu situaţia de la începutul anului, s-a majorat cu 4,7 miliarde de lei şi a constituit 48,6 miliarde de lei. Modificarea datoriei de stat interne s-a produs din contul majorării emisiunii VMS pe piața primară cu 5,7 miliarde de lei la valoarea nominală și a emisiunii VMS prin intermediul platformei electronice eVMS.md cu 451,81 mil.lei, precum și din contul răscumpărării VMS convertite în sumă de 1,08 miliarde de lei și a răscumpărării VMS emise pentru unele scopuri stabilite de lege în sumă de 360,0 mil.lei.