VIDEO Țăranu: În 1946, Stalin a refuzat Crucea Roșie, care voia să aducă alimente copiilor înfometați din Basarabia

În perioada foametei din 1946-1947, Stalin a refuzat ajutorul Crucii Roșii din Elveția, gata să aducă produse alimentare copiilor din orfelinatele Basarabiei, susține istoricul Anatol Țăranu. Analistul a relatat în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” cu Valentina Ursu, difuzată la RLIVE TV, că țăranii de peste Prut au supraviețuit secetei, datorită ajutoarele de peste hotare.

„După calculele istoricilor de la Moscova, în Uniunea Sovietică în 1946-1947, au murit de foamete peste un milion de oameni. Din acest milion, 200.000 suntem noi. Ei au interzis. Avem documente, la începutul anului 1947, Crucea Roșie din Elveția s-a adresat către regimul lui Stalin și a spus: Noi știm că la voi, în Basarabia, în casele de copii suferă de înfometare orfanii. Noi suntem gata să le asigurăm supraviețuirea prin produse alimentare. Permiteți reprezentantului nostru să vină la Chișinău. Stalin a refuzat. Nu a venit nici o bucățică de pâine din Elveția, chiar dacă ei erau gata să facă acest lucru”, a povestit Anatol Țăranu.

În opinia istoricului, autoritățile sovietice au respins orice sprijin, deoarece nu și-au dorit ca să fie văzut dezastrul care persista în acea perioadă în Uniunea Sovietică.

Analistul Nicolae Negru, invitat în studioul RLIVE TV, a punctat că, pe lângă secetă, gospodăriile erau verificate minuțios, pentru ca țăranii să nu ascundă sacii cu cereale. Totuși, o parte din populație a fost ingenioasă și a reușit să își păstreze anumite produse, pentru a supraviețui.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modificarea legislației privind activitatea concertată în sectorul asigurărilor a fost discutată în cadrul unor consultări organizate de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei (BNM), cu participarea reprezentanților societăților de asigurare și ai asociațiilor de profil.

Inițiativa, elaborată de BNM și promovată de Ministerul Finanțelor, vizează consolidarea mecanismelor de supraveghere, clarificarea regulilor privind structura acționariatului și prevenirea riscurilor care pot afecta stabilitatea pieței de asigurări, prin sporirea transparenței și responsabilizarea acționarilor.

„Prin aceste consultări ne-am propus să ne asigurăm asupra nivelului de înțelegere a prevederilor, să clarificăm aspectele sensibile și să menținem un dialog deschis cu actorii direct vizați. De asemenea, am dorit să colectăm sugestii concrete pentru ajustarea proiectului”, a declarat secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Cristina Ixari.

La discuții au participat și viceguvernatorii BNM, Tatiana Ivanicichina și Constantin Șchendra, alături de reprezentanți ai companiilor de asigurări și ai mediului investițional. Propunerile vor fi examinate și integrate în procesul de definitivare a proiectului de lege, care va parcurge etapele de avizare și transparență decizională prevăzute de legislație.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Potrivit datelor BNM, în primele 9 luni ale anului trecut, activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II, profitul net a ajuns la 121,3 milioane de lei, fiind cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului 2024, iar despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024.