(VIDEO) Tot mai mulți agricultori din Republica Moldova utilizează dronele. Avantajele pe care le oferă

Agricultura se dezvoltă tot mai mult în Republica Moldova. Un exemplu demn de menționat este și utilizarea dronelor care vin să să suplinească stropitoarele și tractoarele. Dronele agricole sunt apreciate pentru faptul că sunt ecologice și eficiente în tratarea împotriva dăunătorilor, cartografierea și monitorizarea terenurilor agricole.

Compania DRON Assistance, susținută financiar de PNUD Moldova și Uniunea Europeană, oferă agricultorilor din Moldova servicii inteligente, cu ajutorul dronelor din dotare. Astfel, agricultorii pot apela la serviciile și suport din partea specialiștilor calificați.

Dronele agricole sunt mai eficiente în lupta cu dăunătorii

Jumătatea unui câmp de grâu cu suprafața de 73 de ha din satul Onițcani va fi tratată cu erbicide cu ajutorul unei drone, iar cealaltă – cu stropitoarea și tractorul. Terenul aparține stațiunii didactice experimentale „Criuleni”. Stațiunea deține în total 570 de ha de terenuri agricole, pe care se cultivă, pe lângă grâu, porumb, muștar, floarea soarelui. Creșterea rentabilității culturilor este o prioritate, susține administratorul Alexandru Zolotco, motiv pentru care experimentele sunt la ele acasă.

„Vrem să facem o comparație. Anul trecut am tratat semințele de porumb, iar rezultatele au fost pe măsură. Iată de ce anul acesta testăm terenul de grâu”, explică Alexandru Zolotco.

Dronele agricole, care zboară la o distanță de 2-4 metri deasupra culturii, pulverizează în medie cu până 40 la sută mai puțină substanță activă (erbicide dizolvate în apă), iar tehnologia picăturilor foarte mici permite o aplicare uniformă și cu o mai mare precizie. Timp de patru ore, drona mânuită cu dexteritate de specialiștii de la DRON Assistance a acoperit tot perimetrul.

„Tot ce face o stropitoare, poate face și o dronă. Diferența este că drona consumă 10 litri de apă la hectar, utilizată pentru a dizolva substanța activă, iar tractorul – 200 de litri de apă”, subliniază Alexandru Zolotco.

Drona, un know-how ecologic și eficient

Stațiunea didactică experimentală „Criuleni” se numără printre cei 60 de clienți pe care îi are compania DRON Assistance.

„În 2021, am prelucrat 11.000 de ha de terenuri agricole și am estimat că agricultorii din Republica Moldova pot economisi anual 1500 tone de pesticide și între 100-150 euro la hectar prin evitarea pierderilor mecanice și datorită economiilor propriu-zise de la pulverizarea mai eficace”, notează Vitalie Sacară, fondatorul DRON Assistance.

Datorită faptului că dronele pulverizează de la înălțime, agricultorii nu trebuie să utilizeze tractoarele care distrug, prin mersul lor mecanic prin câmp, până la 10 la sută din culturi și în același timp, ard combustibili care poluează câmpurile agricole.

De la înălțime, focarele sunt mai ușor de detectat și tratat

DRON Assistance, cunoscută în rândul agricultorilor pentru serviciul de tratare a terenurilor agricole împotriva dăunătorilor, oferă și servicii de cartografiere, analiză și monitorizare a terenurilor agricole.

Cu sprijinul financiar oferit de PNUD Moldova în cadrul programului „Accelerarea transformării digitale în sectorul public din Republica Moldova”, compania a achiziționat o dronă dotată cu tehnologia RTK (real-time kinematic) care permite cartografierea și analiza multi-spectrală a culturilor în timp real, prin înregistrarea coordonatelor GPS și ale imaginilor cu geo-taguri încorporate. În timp ce drona este în zbor, o stație de bază activă la sol îi trimite date brute GPS. Astfel, GPS-ul de bord al dronei combină aceste date cu propriile observații pentru a-și determina cu precizie poziția față de bază.

Datorită acestei tehnologii, acum agricultorii pot depista cu ușurință focarele de buruieni, dăunători, boli, și, respectiv, pot interveni doar acolo unde este nevoie și preveni răspândirea problemei.

Dronele trebuie să devină accesibile agricultorilor asemenea „unui serviciu de taxi”

Cu suportul oferit de PNUD prin programul său „Accelerarea transformării digitale în sectorul public din Republica Moldova, precum și de programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD și UNICEF, DRON Assistance își extinde rețeaua de centre de asistență pentru drone și operatori. Alături de centrele de la Edineț și Căușeni, vor fi deschise filiale la Bălți, Comrat și Ungheni.

„Viziunea noastră e ca toți agricultorii să aibă posibilitatea să utilizeze dronele pentru a-și spori productivitatea, iar pentru aceasta nu este nevoie ca fiecare agricultor să aibă propria dronă. Va fi suficient să apeleze la acest serviciu în proximitatea lui, la centrul nostru de asistență, unde poate învăța cum să opereze o dronă, să o ia în chirie, să-și prelucreze terenul și să o dea înapoi. Ne propunem ca dronele noastre să devină la fel de solicitate și accesibile agricultorilor asemenea unui serviciu de taxi pentru populația urbană”, subliniază Vitalie Sacară.

Compania DRON Assistance deține acum 16 drone agricole pentru pulverizare și două pentru monitorizare și cartografiere; șase din totalul acestora au fost cumpărate cu sprijinul PNUD Moldova și al Uniunii Europene.

Un ecosistem de servicii inovative, disponibil pentru agricultorii din Republica Moldova

DRON Assistance și stațiunea didactică experimentală „Criuleni” planifică să continue seria de experimente agricole care să sporească productivitatea.

DRON Assistance a beneficiat de un grant de 40.000 de dolari de la programul PNUD „Accelerarea transformării digitale în sectorul public din Republica Moldova” și unul de 25.000 euro de la Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD și UNICEF.

#drone agricole #PNUD Moldova #modernizare #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi