(VIDEO) Tot mai mulți agricultori din Republica Moldova utilizează dronele. Avantajele pe care le oferă

Agricultura se dezvoltă tot mai mult în Republica Moldova. Un exemplu demn de menționat este și utilizarea dronelor care vin să să suplinească stropitoarele și tractoarele. Dronele agricole sunt apreciate pentru faptul că sunt ecologice și eficiente în tratarea împotriva dăunătorilor, cartografierea și monitorizarea terenurilor agricole.

Compania DRON Assistance, susținută financiar de PNUD Moldova și Uniunea Europeană, oferă agricultorilor din Moldova servicii inteligente, cu ajutorul dronelor din dotare. Astfel, agricultorii pot apela la serviciile și suport din partea specialiștilor calificați.

Dronele agricole sunt mai eficiente în lupta cu dăunătorii

Jumătatea unui câmp de grâu cu suprafața de 73 de ha din satul Onițcani va fi tratată cu erbicide cu ajutorul unei drone, iar cealaltă – cu stropitoarea și tractorul. Terenul aparține stațiunii didactice experimentale „Criuleni”. Stațiunea deține în total 570 de ha de terenuri agricole, pe care se cultivă, pe lângă grâu, porumb, muștar, floarea soarelui. Creșterea rentabilității culturilor este o prioritate, susține administratorul Alexandru Zolotco, motiv pentru care experimentele sunt la ele acasă.

„Vrem să facem o comparație. Anul trecut am tratat semințele de porumb, iar rezultatele au fost pe măsură. Iată de ce anul acesta testăm terenul de grâu”, explică Alexandru Zolotco.

Dronele agricole, care zboară la o distanță de 2-4 metri deasupra culturii, pulverizează în medie cu până 40 la sută mai puțină substanță activă (erbicide dizolvate în apă), iar tehnologia picăturilor foarte mici permite o aplicare uniformă și cu o mai mare precizie. Timp de patru ore, drona mânuită cu dexteritate de specialiștii de la DRON Assistance a acoperit tot perimetrul.

„Tot ce face o stropitoare, poate face și o dronă. Diferența este că drona consumă 10 litri de apă la hectar, utilizată pentru a dizolva substanța activă, iar tractorul – 200 de litri de apă”, subliniază Alexandru Zolotco.

Drona, un know-how ecologic și eficient

Stațiunea didactică experimentală „Criuleni” se numără printre cei 60 de clienți pe care îi are compania DRON Assistance.

„În 2021, am prelucrat 11.000 de ha de terenuri agricole și am estimat că agricultorii din Republica Moldova pot economisi anual 1500 tone de pesticide și între 100-150 euro la hectar prin evitarea pierderilor mecanice și datorită economiilor propriu-zise de la pulverizarea mai eficace”, notează Vitalie Sacară, fondatorul DRON Assistance.

Datorită faptului că dronele pulverizează de la înălțime, agricultorii nu trebuie să utilizeze tractoarele care distrug, prin mersul lor mecanic prin câmp, până la 10 la sută din culturi și în același timp, ard combustibili care poluează câmpurile agricole.

De la înălțime, focarele sunt mai ușor de detectat și tratat

DRON Assistance, cunoscută în rândul agricultorilor pentru serviciul de tratare a terenurilor agricole împotriva dăunătorilor, oferă și servicii de cartografiere, analiză și monitorizare a terenurilor agricole.

Cu sprijinul financiar oferit de PNUD Moldova în cadrul programului „Accelerarea transformării digitale în sectorul public din Republica Moldova”, compania a achiziționat o dronă dotată cu tehnologia RTK (real-time kinematic) care permite cartografierea și analiza multi-spectrală a culturilor în timp real, prin înregistrarea coordonatelor GPS și ale imaginilor cu geo-taguri încorporate. În timp ce drona este în zbor, o stație de bază activă la sol îi trimite date brute GPS. Astfel, GPS-ul de bord al dronei combină aceste date cu propriile observații pentru a-și determina cu precizie poziția față de bază.

Datorită acestei tehnologii, acum agricultorii pot depista cu ușurință focarele de buruieni, dăunători, boli, și, respectiv, pot interveni doar acolo unde este nevoie și preveni răspândirea problemei.

Dronele trebuie să devină accesibile agricultorilor asemenea „unui serviciu de taxi”

Cu suportul oferit de PNUD prin programul său „Accelerarea transformării digitale în sectorul public din Republica Moldova, precum și de programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD și UNICEF, DRON Assistance își extinde rețeaua de centre de asistență pentru drone și operatori. Alături de centrele de la Edineț și Căușeni, vor fi deschise filiale la Bălți, Comrat și Ungheni.

„Viziunea noastră e ca toți agricultorii să aibă posibilitatea să utilizeze dronele pentru a-și spori productivitatea, iar pentru aceasta nu este nevoie ca fiecare agricultor să aibă propria dronă. Va fi suficient să apeleze la acest serviciu în proximitatea lui, la centrul nostru de asistență, unde poate învăța cum să opereze o dronă, să o ia în chirie, să-și prelucreze terenul și să o dea înapoi. Ne propunem ca dronele noastre să devină la fel de solicitate și accesibile agricultorilor asemenea unui serviciu de taxi pentru populația urbană”, subliniază Vitalie Sacară.

Compania DRON Assistance deține acum 16 drone agricole pentru pulverizare și două pentru monitorizare și cartografiere; șase din totalul acestora au fost cumpărate cu sprijinul PNUD Moldova și al Uniunii Europene.

Un ecosistem de servicii inovative, disponibil pentru agricultorii din Republica Moldova

DRON Assistance și stațiunea didactică experimentală „Criuleni” planifică să continue seria de experimente agricole care să sporească productivitatea.

DRON Assistance a beneficiat de un grant de 40.000 de dolari de la programul PNUD „Accelerarea transformării digitale în sectorul public din Republica Moldova” și unul de 25.000 euro de la Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD și UNICEF.

#drone agricole #PNUD Moldova #modernizare #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză