(VIDEO) Tot mai mulți agricultori din Republica Moldova utilizează dronele. Avantajele pe care le oferă

06 Iul. 2022, 10:01
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
06 Iul. 2022, 10:01 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Agricultura se dezvoltă tot mai mult în Republica Moldova. Un exemplu demn de menționat este și utilizarea dronelor care vin să să suplinească stropitoarele și tractoarele. Dronele agricole sunt apreciate pentru faptul că sunt ecologice și eficiente în tratarea împotriva dăunătorilor, cartografierea și monitorizarea terenurilor agricole.

Compania DRON Assistance, susținută financiar de PNUD Moldova și Uniunea Europeană, oferă agricultorilor din Moldova servicii inteligente, cu ajutorul dronelor din dotare. Astfel, agricultorii pot apela la serviciile și suport din partea specialiștilor calificați.

Dronele agricole sunt mai eficiente în lupta cu dăunătorii

Jumătatea unui câmp de grâu cu suprafața de 73 de ha din satul Onițcani va fi tratată cu erbicide cu ajutorul unei drone, iar cealaltă – cu stropitoarea și tractorul. Terenul aparține stațiunii didactice experimentale „Criuleni”. Stațiunea deține în total 570 de ha de terenuri agricole, pe care se cultivă, pe lângă grâu, porumb, muștar, floarea soarelui. Creșterea rentabilității culturilor este o prioritate, susține administratorul Alexandru Zolotco, motiv pentru care experimentele sunt la ele acasă.

„Vrem să facem o comparație. Anul trecut am tratat semințele de porumb, iar rezultatele au fost pe măsură. Iată de ce anul acesta testăm terenul de grâu”, explică Alexandru Zolotco.

Dronele agricole, care zboară la o distanță de 2-4 metri deasupra culturii, pulverizează în medie cu până 40 la sută mai puțină substanță activă (erbicide dizolvate în apă), iar tehnologia picăturilor foarte mici permite o aplicare uniformă și cu o mai mare precizie. Timp de patru ore, drona mânuită cu dexteritate de specialiștii de la DRON Assistance a acoperit tot perimetrul.

„Tot ce face o stropitoare, poate face și o dronă. Diferența este că drona consumă 10 litri de apă la hectar, utilizată pentru a dizolva substanța activă, iar tractorul – 200 de litri de apă”, subliniază Alexandru Zolotco.

Drona, un know-how ecologic și eficient

Stațiunea didactică experimentală „Criuleni” se numără printre cei 60 de clienți pe care îi are compania DRON Assistance.

„În 2021, am prelucrat 11.000 de ha de terenuri agricole și am estimat că agricultorii din Republica Moldova pot economisi anual 1500 tone de pesticide și între 100-150 euro la hectar prin evitarea pierderilor mecanice și datorită economiilor propriu-zise de la pulverizarea mai eficace”, notează Vitalie Sacară, fondatorul DRON Assistance.

Datorită faptului că dronele pulverizează de la înălțime, agricultorii nu trebuie să utilizeze tractoarele care distrug, prin mersul lor mecanic prin câmp, până la 10 la sută din culturi și în același timp, ard combustibili care poluează câmpurile agricole.

De la înălțime, focarele sunt mai ușor de detectat și tratat

DRON Assistance, cunoscută în rândul agricultorilor pentru serviciul de tratare a terenurilor agricole împotriva dăunătorilor, oferă și servicii de cartografiere, analiză și monitorizare a terenurilor agricole.

Cu sprijinul financiar oferit de PNUD Moldova în cadrul programului „Accelerarea transformării digitale în sectorul public din Republica Moldova”, compania a achiziționat o dronă dotată cu tehnologia RTK (real-time kinematic) care permite cartografierea și analiza multi-spectrală a culturilor în timp real, prin înregistrarea coordonatelor GPS și ale imaginilor cu geo-taguri încorporate. În timp ce drona este în zbor, o stație de bază activă la sol îi trimite date brute GPS. Astfel, GPS-ul de bord al dronei combină aceste date cu propriile observații pentru a-și determina cu precizie poziția față de bază.

Datorită acestei tehnologii, acum agricultorii pot depista cu ușurință focarele de buruieni, dăunători, boli,  și, respectiv, pot interveni doar acolo unde este nevoie și preveni  răspândirea problemei.

Dronele trebuie să devină accesibile agricultorilor asemenea „unui serviciu de taxi”

Cu suportul oferit de PNUD prin programul său „Accelerarea transformării digitale în sectorul public din Republica Moldova, precum și de programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD și UNICEF, DRON Assistance își extinde rețeaua de centre de asistență pentru drone și operatori. Alături de centrele de la Edineț și Căușeni, vor fi deschise filiale la Bălți, Comrat și Ungheni.

„Viziunea noastră e ca toți agricultorii să aibă posibilitatea să utilizeze dronele pentru a-și spori productivitatea, iar pentru aceasta nu este nevoie ca fiecare agricultor să aibă propria dronă. Va fi suficient să apeleze la acest serviciu în proximitatea lui, la centrul nostru de asistență, unde poate învăța cum să opereze o dronă, să o ia în chirie, să-și prelucreze terenul și să o dea înapoi. Ne propunem ca dronele noastre să devină la fel de solicitate și accesibile agricultorilor asemenea unui serviciu de taxi pentru populația urbană”, subliniază Vitalie Sacară.

Compania DRON Assistance deține acum 16 drone agricole pentru pulverizare și două pentru monitorizare și cartografiere; șase din totalul acestora au fost cumpărate cu sprijinul PNUD Moldova și al Uniunii Europene.

Un ecosistem de servicii inovative, disponibil pentru agricultorii din Republica Moldova

DRON Assistance și stațiunea didactică experimentală „Criuleni” planifică să continue seria de experimente agricole care să sporească productivitatea.

DRON Assistance a beneficiat de un grant de 40.000 de dolari de la programul PNUD „Accelerarea transformării digitale în sectorul public din Republica Moldova” și unul de 25.000 euro de la Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD și UNICEF.

19 Aug. 2026, 16:30
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Aug. 2026, 16:30 // Actual //  Grîu Tatiana

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!