(VIDEO) Tot mai mulți agricultori din Republica Moldova utilizează dronele. Avantajele pe care le oferă

Agricultura se dezvoltă tot mai mult în Republica Moldova. Un exemplu demn de menționat este și utilizarea dronelor care vin să să suplinească stropitoarele și tractoarele. Dronele agricole sunt apreciate pentru faptul că sunt ecologice și eficiente în tratarea împotriva dăunătorilor, cartografierea și monitorizarea terenurilor agricole.

Compania DRON Assistance, susținută financiar de PNUD Moldova și Uniunea Europeană, oferă agricultorilor din Moldova servicii inteligente, cu ajutorul dronelor din dotare. Astfel, agricultorii pot apela la serviciile și suport din partea specialiștilor calificați.

Dronele agricole sunt mai eficiente în lupta cu dăunătorii

Jumătatea unui câmp de grâu cu suprafața de 73 de ha din satul Onițcani va fi tratată cu erbicide cu ajutorul unei drone, iar cealaltă – cu stropitoarea și tractorul. Terenul aparține stațiunii didactice experimentale „Criuleni”. Stațiunea deține în total 570 de ha de terenuri agricole, pe care se cultivă, pe lângă grâu, porumb, muștar, floarea soarelui. Creșterea rentabilității culturilor este o prioritate, susține administratorul Alexandru Zolotco, motiv pentru care experimentele sunt la ele acasă.

„Vrem să facem o comparație. Anul trecut am tratat semințele de porumb, iar rezultatele au fost pe măsură. Iată de ce anul acesta testăm terenul de grâu”, explică Alexandru Zolotco.

Dronele agricole, care zboară la o distanță de 2-4 metri deasupra culturii, pulverizează în medie cu până 40 la sută mai puțină substanță activă (erbicide dizolvate în apă), iar tehnologia picăturilor foarte mici permite o aplicare uniformă și cu o mai mare precizie. Timp de patru ore, drona mânuită cu dexteritate de specialiștii de la DRON Assistance a acoperit tot perimetrul.

„Tot ce face o stropitoare, poate face și o dronă. Diferența este că drona consumă 10 litri de apă la hectar, utilizată pentru a dizolva substanța activă, iar tractorul – 200 de litri de apă”, subliniază Alexandru Zolotco.

Drona, un know-how ecologic și eficient

Stațiunea didactică experimentală „Criuleni” se numără printre cei 60 de clienți pe care îi are compania DRON Assistance.

„În 2021, am prelucrat 11.000 de ha de terenuri agricole și am estimat că agricultorii din Republica Moldova pot economisi anual 1500 tone de pesticide și între 100-150 euro la hectar prin evitarea pierderilor mecanice și datorită economiilor propriu-zise de la pulverizarea mai eficace”, notează Vitalie Sacară, fondatorul DRON Assistance.

Datorită faptului că dronele pulverizează de la înălțime, agricultorii nu trebuie să utilizeze tractoarele care distrug, prin mersul lor mecanic prin câmp, până la 10 la sută din culturi și în același timp, ard combustibili care poluează câmpurile agricole.

De la înălțime, focarele sunt mai ușor de detectat și tratat

DRON Assistance, cunoscută în rândul agricultorilor pentru serviciul de tratare a terenurilor agricole împotriva dăunătorilor, oferă și servicii de cartografiere, analiză și monitorizare a terenurilor agricole.

Cu sprijinul financiar oferit de PNUD Moldova în cadrul programului „Accelerarea transformării digitale în sectorul public din Republica Moldova”, compania a achiziționat o dronă dotată cu tehnologia RTK (real-time kinematic) care permite cartografierea și analiza multi-spectrală a culturilor în timp real, prin înregistrarea coordonatelor GPS și ale imaginilor cu geo-taguri încorporate. În timp ce drona este în zbor, o stație de bază activă la sol îi trimite date brute GPS. Astfel, GPS-ul de bord al dronei combină aceste date cu propriile observații pentru a-și determina cu precizie poziția față de bază.

Datorită acestei tehnologii, acum agricultorii pot depista cu ușurință focarele de buruieni, dăunători, boli, și, respectiv, pot interveni doar acolo unde este nevoie și preveni răspândirea problemei.

Dronele trebuie să devină accesibile agricultorilor asemenea „unui serviciu de taxi”

Cu suportul oferit de PNUD prin programul său „Accelerarea transformării digitale în sectorul public din Republica Moldova, precum și de programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD și UNICEF, DRON Assistance își extinde rețeaua de centre de asistență pentru drone și operatori. Alături de centrele de la Edineț și Căușeni, vor fi deschise filiale la Bălți, Comrat și Ungheni.

„Viziunea noastră e ca toți agricultorii să aibă posibilitatea să utilizeze dronele pentru a-și spori productivitatea, iar pentru aceasta nu este nevoie ca fiecare agricultor să aibă propria dronă. Va fi suficient să apeleze la acest serviciu în proximitatea lui, la centrul nostru de asistență, unde poate învăța cum să opereze o dronă, să o ia în chirie, să-și prelucreze terenul și să o dea înapoi. Ne propunem ca dronele noastre să devină la fel de solicitate și accesibile agricultorilor asemenea unui serviciu de taxi pentru populația urbană”, subliniază Vitalie Sacară.

Compania DRON Assistance deține acum 16 drone agricole pentru pulverizare și două pentru monitorizare și cartografiere; șase din totalul acestora au fost cumpărate cu sprijinul PNUD Moldova și al Uniunii Europene.

Un ecosistem de servicii inovative, disponibil pentru agricultorii din Republica Moldova

DRON Assistance și stațiunea didactică experimentală „Criuleni” planifică să continue seria de experimente agricole care să sporească productivitatea.

DRON Assistance a beneficiat de un grant de 40.000 de dolari de la programul PNUD „Accelerarea transformării digitale în sectorul public din Republica Moldova” și unul de 25.000 euro de la Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD și UNICEF.

#drone agricole #PNUD Moldova #modernizare #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorii de sfeclă de zahăr cer autorităților să aloce subvențiile prevăzute pentru acest an și avertizează că, în caz contrar, se vor alătura protestelor agricultorilor. Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova (APSZM) a transmis o solicitare Guvernului, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

Potrivit Asociației, după o recentă întrevedere cu ministrul Agriculturii, fermierii au înțeles că plățile cuplate pentru sfecla de zahăr nu vor fi acordate. APSZM susține că acest sprijin le-a fost promis timp de trei ani, iar în Programul Strategic al Politicii Agricole 2026–2030 au fost prevăzute, începând cu anul 2026, plăți cuplate la hectar pentru sfecla de zahăr. Bugetul prevăzut este de 40 de milioane de lei.

Demersul adresat autorităților este susținut de 37 de producători agricoli cultivatori de sfeclă de zahăr, ale căror semnături sunt anexate solicitării.

„De trei ani ni se spune să mai avem răbdare, că sprijinul va veni. Am avut încredere, am semănat, am investit și am continuat să muncim, inclusiv în ani în care natura ne-a luat o bună parte din recoltă. Acum subvențiile sunt, în sfârșit, prevăzute în acte, dar ni se spune că s-ar putea să nu le primim. Fermierii se simt abandonați. Nu vrem să ieșim în stradă, vrem să fim pe câmp și să producem, dar răbdarea oamenilor are o limită”, a declarat președintele APSZM, Alexei Chiriac.

Asociația susține că sectorul vine după doi ani dificili. În 2024, seceta a compromis peste 60% din suprafețele semănate, iar în 2025 înghețurile târzii au afectat circa 65% din suprafețe, provocând, potrivit APSZM, pierderi de peste 65 de milioane de lei. Ploile abundente din toamna anului trecut au lăsat nerecoltate circa 1 900 de hectare. În același timp, costul cultivării unui hectar de sfeclă a crescut de la aproximativ 35 000 de lei la 43 000 de lei.

APSZM mai susține că suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr s-a redus de la peste 30 000 de hectare, în urmă cu aproximativ zece ani, la circa 8 300 de hectare în 2026. Producătorii invocă, pe lângă problemele provocate de condițiile meteo, creșterea costurilor de producție, importurile de zahăr din Serbia și Belarus și majorarea TVA la sfecla de zahăr și zahăr.

Asociația solicită lansarea imediată a intervenției PD-02 „Sprijin cuplat pentru venit – sfeclă de zahăr”, alocarea bugetului prevăzut pentru 2026 și stabilirea unui calendar clar pentru depunerea cererilor, autorizarea și achitarea plăților. De asemenea, cere măsuri pentru echilibrarea pieței interne în contextul importurilor de zahăr din Serbia și Belarus și reevaluarea majorării TVA pentru sector.

Producătorii au cerut autorităților un răspuns în termen de 10 zile lucrătoare. În lipsa unor acțiuni concrete, aceștia spun că își rezervă dreptul de a se alătura protestelor agricultorilor.

#producătorii de sfeclă de zahăr #protest