(VIDEO) Vinăria Purcari a instalat un cort la Palanca. Ce fel de ajutor primesc refugiații din partea companiei

Pentru a-i asigura cu cele necesare pe refugiații care traversează frontiera moldo-ucraineană, Vinăria Purcari a instalat la 20 de kilometri de PTF Palanca un cort care este deschis 24/24. Astfel, cetățenii ucraineni primesc gratuit apă, băuturi calde, gustări, cartele SIM, produse de igienă personală și de primă necesitate.

Totodată, refugiații sunt informați de către voluntari despre posibilitățile de cazare pe care le oferă Grupul Purcari, precum și despre disponibilitatea centrelor de plasament din Chișinău și din țară, unde se pot adăposti temporar.

Voluntarii Vinăriei Purcari menționează că fluxul de cetățeni este sporit și că intervenția lor este necesară chiar și pe parcursul nopții.

Vasile Tofan, președintele Consiliului de Administrație al Grupului Purcari, care era stabilit de mai bine de 10 ani în Kiev, a declarat că, atunci când a început războiul, a lăsat în urmă totul și s-a refugiat în Republica Moldova, unde s-a născut.

„Ca și mulți alții, a trebuit să las casa, tot ce am în Kiev, și să vin aici. Deoarece sunt moldovean și familia se află aici, sunt într-o situație mai bună decât ceilalți. Când a lovit această criză, ne-am mobilizat și acum încercăm să facem tot ce putem. Am transformat Château Purcari într-o tabără improvizată pentru refugiați, iar aici, la cort, este un punct de triere unde se opresc toate mașinile care vin de la Palanca. Cetățenii primesc aici tot minimul necesar. Le oferim apă, sandwich-uri, scutece”.

Potrivit lui Vasile Tofan, numărul refugiaților care ajung la cortul Purcari este de aproape o mie pe zi.

„Bucătăreasa ne-a spus că zilnic sunt pregătite circa 900 de sandwich-uri. Este de datoria noastră să ajutăm oamenii care fug din calea războiului. Angajații Vinăriei Purcari primesc în casele lor refugiați și încercăm să-i cazăm peste tot unde este posibil. În hotel sunt cazate zeci de persoane. La un moment dat, am avut chiar și 11 oameni cazați într-o cameră”.

Vasile Tofan a mai adăugat că angajații Vinăriei Purcari activează în prezent ca o celulă de criză și caută locuri de cazare pentru toți refugiații care au nevoie de un adăpost.

Fondatorul și directorul general Purcari, Victor Bostan, a declarat că angajații companiei s-au mobilizat să-i ajute pe oamenii din Ucraina chiar din prima zi.

„Este o năpastă în Ucraina. Noi, cei de la Purcari, împreună cu prietenii noștri, ne-am mobilizat chiar din prima zi pentru a oferi ajutorul necesar refugiaților, care, de multe ori, sunt mulțumiți chiar și de un ceai sau de o cafea. Suntem mândri de solidaritatea de care dau dovadă oamenii de rând din satele Purcari și Viișoara, care primesc zilnic, în familiile și casele lor, refugiați care nu au posibilitatea să meargă la hotel sau să închirieze apartamente. Suntem mândri de inițiativele lor.”

În acest context, Victor Bostan i-a îndemnat pe toți oamenii de afaceri să ajute refugiații aflați în impas.

„Îndemnul meu este ca toată lumea care face business să ajute, întrucât războiul este o problemă gravă. Anume în această situație și perioadă sunt apreciate calitățile civice”, a mai spus fondatorul și directorul general Purcari.

#palanca #refugiati #vinărie #Purcari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.