(VIDEO) Vinăria Purcari a instalat un cort la Palanca. Ce fel de ajutor primesc refugiații din partea companiei

03 Mart. 2022, 11:52
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
03 Mart. 2022, 11:52 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Pentru a-i asigura cu cele necesare pe refugiații care traversează frontiera moldo-ucraineană, Vinăria Purcari a instalat la 20 de kilometri de PTF Palanca un cort care este deschis 24/24. Astfel, cetățenii ucraineni primesc gratuit apă, băuturi calde, gustări, cartele SIM, produse de igienă personală și de primă necesitate.

Totodată, refugiații sunt informați de către voluntari despre posibilitățile de cazare pe care le oferă Grupul Purcari, precum și despre disponibilitatea centrelor de plasament din Chișinău și din țară, unde se pot adăposti temporar.

Voluntarii Vinăriei Purcari menționează că fluxul de cetățeni este sporit și că intervenția lor este necesară chiar și pe parcursul nopții.

Vasile Tofan, președintele Consiliului de Administrație al Grupului Purcari, care era stabilit de mai bine de 10 ani în Kiev, a declarat că, atunci când a început războiul, a lăsat în urmă totul și s-a refugiat în Republica Moldova, unde s-a născut.

„Ca și mulți alții, a trebuit să las casa, tot ce am în Kiev, și să vin aici. Deoarece sunt moldovean și familia se află aici, sunt într-o situație mai bună decât ceilalți. Când a lovit această criză, ne-am mobilizat și acum încercăm să facem tot ce putem. Am transformat Château Purcari într-o tabără improvizată pentru refugiați, iar aici, la cort, este un punct de triere unde se opresc toate mașinile care vin de la Palanca. Cetățenii primesc aici tot minimul necesar. Le oferim apă, sandwich-uri, scutece”.

Potrivit lui Vasile Tofan, numărul refugiaților care ajung la cortul Purcari este de aproape o mie pe zi.

„Bucătăreasa ne-a spus că zilnic sunt pregătite circa 900 de sandwich-uri. Este de datoria noastră să ajutăm oamenii care fug din calea războiului. Angajații Vinăriei Purcari primesc în casele lor refugiați și încercăm să-i cazăm peste tot unde este posibil. În hotel sunt cazate zeci de persoane. La un moment dat, am avut chiar și 11 oameni cazați într-o cameră”.

Vasile Tofan a mai adăugat că angajații Vinăriei Purcari activează în prezent ca o celulă de criză și caută locuri de cazare pentru toți refugiații care au nevoie de un adăpost.

Fondatorul și directorul general Purcari, Victor Bostan, a declarat că angajații companiei s-au mobilizat să-i ajute pe oamenii din Ucraina chiar din prima zi.

„Este o năpastă în Ucraina. Noi, cei de la Purcari, împreună cu prietenii noștri, ne-am mobilizat chiar din prima zi pentru a oferi ajutorul necesar refugiaților, care, de multe ori, sunt mulțumiți chiar și de un ceai sau de o cafea. Suntem mândri de solidaritatea de care dau dovadă oamenii de rând din satele Purcari și Viișoara, care primesc zilnic, în familiile și casele lor, refugiați care nu au posibilitatea să meargă la hotel sau să închirieze apartamente. Suntem mândri de inițiativele lor.”

În acest context, Victor Bostan i-a îndemnat pe toți oamenii de afaceri să ajute refugiații aflați în impas.

„Îndemnul meu este ca toată lumea care face business să ajute, întrucât războiul este o problemă gravă. Anume în această situație și perioadă sunt apreciate calitățile civice”, a mai spus fondatorul și directorul general Purcari.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.