(VIDEO) Vinăria Purcari a instalat un cort la Palanca. Ce fel de ajutor primesc refugiații din partea companiei

03 Mart. 2022, 11:52
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
03 Mart. 2022, 11:52 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Pentru a-i asigura cu cele necesare pe refugiații care traversează frontiera moldo-ucraineană, Vinăria Purcari a instalat la 20 de kilometri de PTF Palanca un cort care este deschis 24/24. Astfel, cetățenii ucraineni primesc gratuit apă, băuturi calde, gustări, cartele SIM, produse de igienă personală și de primă necesitate.

Totodată, refugiații sunt informați de către voluntari despre posibilitățile de cazare pe care le oferă Grupul Purcari, precum și despre disponibilitatea centrelor de plasament din Chișinău și din țară, unde se pot adăposti temporar.

Voluntarii Vinăriei Purcari menționează că fluxul de cetățeni este sporit și că intervenția lor este necesară chiar și pe parcursul nopții.

Vasile Tofan, președintele Consiliului de Administrație al Grupului Purcari, care era stabilit de mai bine de 10 ani în Kiev, a declarat că, atunci când a început războiul, a lăsat în urmă totul și s-a refugiat în Republica Moldova, unde s-a născut.

„Ca și mulți alții, a trebuit să las casa, tot ce am în Kiev, și să vin aici. Deoarece sunt moldovean și familia se află aici, sunt într-o situație mai bună decât ceilalți. Când a lovit această criză, ne-am mobilizat și acum încercăm să facem tot ce putem. Am transformat Château Purcari într-o tabără improvizată pentru refugiați, iar aici, la cort, este un punct de triere unde se opresc toate mașinile care vin de la Palanca. Cetățenii primesc aici tot minimul necesar. Le oferim apă, sandwich-uri, scutece”.

Potrivit lui Vasile Tofan, numărul refugiaților care ajung la cortul Purcari este de aproape o mie pe zi.

„Bucătăreasa ne-a spus că zilnic sunt pregătite circa 900 de sandwich-uri. Este de datoria noastră să ajutăm oamenii care fug din calea războiului. Angajații Vinăriei Purcari primesc în casele lor refugiați și încercăm să-i cazăm peste tot unde este posibil. În hotel sunt cazate zeci de persoane. La un moment dat, am avut chiar și 11 oameni cazați într-o cameră”.

Vasile Tofan a mai adăugat că angajații Vinăriei Purcari activează în prezent ca o celulă de criză și caută locuri de cazare pentru toți refugiații care au nevoie de un adăpost.

Fondatorul și directorul general Purcari, Victor Bostan, a declarat că angajații companiei s-au mobilizat să-i ajute pe oamenii din Ucraina chiar din prima zi.

„Este o năpastă în Ucraina. Noi, cei de la Purcari, împreună cu prietenii noștri, ne-am mobilizat chiar din prima zi pentru a oferi ajutorul necesar refugiaților, care, de multe ori, sunt mulțumiți chiar și de un ceai sau de o cafea. Suntem mândri de solidaritatea de care dau dovadă oamenii de rând din satele Purcari și Viișoara, care primesc zilnic, în familiile și casele lor, refugiați care nu au posibilitatea să meargă la hotel sau să închirieze apartamente. Suntem mândri de inițiativele lor.”

În acest context, Victor Bostan i-a îndemnat pe toți oamenii de afaceri să ajute refugiații aflați în impas.

„Îndemnul meu este ca toată lumea care face business să ajute, întrucât războiul este o problemă gravă. Anume în această situație și perioadă sunt apreciate calitățile civice”, a mai spus fondatorul și directorul general Purcari.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.