VIDEO Vinificatorii au făcut totalurile pentru anul 2022

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și USAID în calitate de partener strategic de dezvoltare, a organizat Conferința Națională a Filierei Vitivinicole cu subiectul „Anul vitivinicol 2022: evaluări și perspective de sustenabilitate”.

Evenimentul, aflat la cea de a VI-a ediție, a reunit vinificatori și experți din industria vinicolă din țară și de peste hotare care au făcut totalurile pentru anul vitivinicol 2022. În cadrul conferinței au fost prezentate și provocările din sector.

În cadrul conferinței, Elizaveta Breahnă, directorul interimar al Oficiului Național al Viei și Vinului a prezentat rezultatele obținute în anul 2022.

„Anul vitivinicol, din punct de vedere a stării fitosanitare, în primul rând a materiei prime, adică a plantațiilor viticole, din acest punct de vedere a fost un an foarte bun, cu struguri calitativi. Au fost produse vinuri de care au fost apreciate pe parcursul a trei degustări regionale care au avut loc în luna februarie. Au fost recoltați și procesați 280 de mii de tone de struguri și produse 19 milioane decalitri de vin, dintre care 4,5 milioane de decalitri sunt destinate pentru distilare la obținerea distilatelor de vin. Perspectivele de dezvoltare sunt de a mări suprafețele plantațiilor viței de vie. Foarte multe plantații sunt la o vârstă mai mare de 30 de ani, de a planta anume soiurile care au cerere pe piața internațională, de a crește vânzările vinului îmbuteliat, nu vrac, și de a mări prețul unui litru de vin la export. În anul 2022, vinul a fost exportat în 68 de țări”, a menționat Elizaveta Breahnă.

Prezent la eveniment, secretarul de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Sergiu Gherciu a menționat despre importanța acestui tip de eveniment pentru vinificatori.

„Este un eveniment mult așteptat de toți vinificatorii în care se întâlnesc și trag concluziile, vorbesc despre problemele pe care le-au avut anul trecut și totodată se trasează noi obiective pentru dezvoltarea sectorului în anul curent. De aceea, consider că, este un eveniment de succes, extrem de important pentru sector, în care toți actorii se întrunesc, discută și planifică activități pentru viitor” a declarat Sergiu Gherciu.

În anul 2022 au scăzut și exporturile de vin, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani. Față de anul 2021, exporturilor au scăzut cu 14% în volum și 9% în valoare.

„Conferința de astăzi este dedicată industriei sau filierei vitivinicole și vine să comunice rezultatele recoltei din anul 2022, precum e și genericul acestui eveniment, aflat la ediția a VI-a. Deși am avut un an destul de dificil și condiții climaterice nefavorabile, crize globale, sectorul vitivinicol totuși este unul rezilient. Din cauza crizei globale și a războiului din regiune, exporturile au suferit o diminuare, chiar a fost înregistrată cea mai mică rată de export din ultimii 10 ani. Vinificatorii din țară au exportat în jur de 10,4 milioane de decalitri, o scădere cu 14% comparativ cu 2021 și în valoare avem o scădere de 9%. Ne străduim să promovăm și să depunem tot efortul la promovarea vinului moldovenesc și a imaginii țării ca țară producătoare de vinuri și o destinație turistică emergentă. Am lansat și o campanie intitulată 10 ani de revoluție în industria vitivinicolă pentru că Oficiul Național al Viei și Vinului și brandul național de țară a împlinit anul acesta 10 ani” a spus Parascovia Ignat, șefa direcției de Marketing și Dezvoltare a pieței la ONVV.

În 2023 se planifică extinderea plantațiilor de viță-de-vei și creșterea exporturilor de vin îmbuteliat, precum și creșterea prețului unui litru de vin îmbuteliat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#anul vitivinicol #Elizaveta Breahna #ONVV #realizari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 300 de mii de moldoveni cu cetățenie română riscă să rămână fără cartea de identitate urmare a noilor modificări la legislație intrate în vigoare peste Prut, potrivit anunțului Just Consult.

„Cetățenii Republicii Moldova care dețin cetățenie română și au carte de identitate românească se confruntă cu acțiuni abuzive ale autorităților române. După verificarea la adresa de domiciliu, autoritățile rețin actul de identitate pentru a fi anulat. Aceste acțiuni au ca rezultat limitarea drepturilor acestor cetățeni, inclusiv dreptul la un act de identitate românesc și dreptul la libera circulație”, susține Just Consult.

De la 10 iunie 2023, au intrat în vigoare noi reguli pentru românii care locuiesc la o altă adresă decât cea din buletin. Potrivit noii legi, persoanele care locuiesc la o altă adresă decât cea din cartea de identitate sunt obligate în termen de 15 zile să își facă mutația.

„Persoanele care, din diferite motive, locuiesc la alte adrese decât cea din buletin de identitate sunt obligate să solicite la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor schimbarea domiciliului sau înscrierea mențiunii privind stabilirea reședinței în termen de 15 zile de la mutare și să ceară înscrierea în cartea de imobil”, se arată în lege. Nerespectarea acestor reguli atrage amenzi cuprinse între 75 și 150 de lei românești.

Mulţi moldoveni de peste Prut îşi fac buletine de România pentru a putea munci în Uniunea Europeană, iar proprietarii de locuinţe fac din asta o afacere.

Pentru mii de persoane din Republica Moldova, câteva localităţi de peste Prut sunt „acasă” doar în acte. Aceştia îşi fac buletine de România pentru a putea munci în Uniunea Europeană.

De exemplu, în trei comune din judeţul Iaşi, există cel puţin câte o casă cu locuitori fantomă. Unii dintre ei nici nu au trecut măcar să vadă cum arată casa în care locuiesc oficial. Totodată, la Galați, există o casă cu 3000 de rezidenți.