Viitorii specialiști IT au interacționat cu companiile IT de la Chișinău. Cum a fost la „IT Career Expo 2021”

28 Sept. 2021, 12:47
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
28 Sept. 2021, 12:47 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Participanții târgului de cariere „IT Career Expo 2021” au interacționat cu aproximativ 20 de companii IT de la Chișinău și au cunoscut ofertele de stagiu și de muncă. De asemenea s-au desfășurat 12 sesiuni de orientare în carieră și s-a prezentat oferta de cursuri disponibile pentru începători.

La târgul de cariere „IT Career Expo 2021” – un eveniment de ghidare în carieră, care a adus la un loc reprezentanții mediului educațional și ai sectorului privat, au participat zeci tineri interesați să urmeze o carieră în domeniul IT.

Toți cei interesați de oportunitățile unei cariere IT au avut posibilitatea să afle din prima sursă care sunt avantajele oferite tinerilor profesioniști, chiar de la reprezentanții celor 19 companii participante: Gilat Sattellite Networks, Simpals, Jivy Group, Paynet, Pentalog, Allied Testing, Salt Edge, ISD, Orange Systems, Tekoway, Codefactory, AMDARIS, DevelopmentAID, Technosoft, MOLDCELL, Noction, Coherent Solutions, Cegeka, Best4U International.

În cadrul evenimentului au avut loc și mai multe ateliere tematice, axate pe principalele direcții de activitate IT, potrivite pentru tinerii profesioniști. Iar pentru a fi pregătiți de interviurile cu angajatorii, participanții au avut parte și de sesiuni practice și de simulare pentru a obține un job și totodată, au descoperit oferta de studii în domeniul IT destinată începătorilor, inclusiv cele oferite de  „Tekwill Academy”.

Târgul de cariere a fost organizat de „Tekwill Academy”, implementat de Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC, în cadrul proiectului TEKWILL, cu susținerea Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională  și Suediei.

Corina Damaschin, manager de proiect „Tekwill Academy”: „Dezvoltarea forței de muncă calificată începe de la cunoștințele de specialitate ale viitorilor specialiști, dar și de capacitatea de a fi conectat cu ultimele tendințe ale domeniului. Din acest motiv, ne-am dorit să apropiem educația tehnologică, tinerii sau viitorii specialiști cu angajatorii și companiile angajatoare. Această sinergie vine să complementeze interacțiunea dintre cei interesați și, astfel, să dezvoltăm o comunitate IT de perspectivă, care să creeze produse și să ofere servicii la cel mai înalt nivel.”

La final, participanții au participat și la o tombolă, în cadrul căreia, tinerii au câștigat vouchere, tricouri personalizate și alte premii din partea partenerilor.

„Tekwill Academy” este un program de formare a specialiștilor în domeniul IT și ghidare în carieră. Acesta facilitează integrarea noilor profesioniști pe piața muncii, în dependență de talentele individuale ale acestora și necesitățile reale ale angajatorilor.

Despre TEKWILL

Tekwill a fost creat în anul 2017 ca Centru de Excelență al sectorului ICT din Moldova, având drept scop principal alinierea domeniului la cerințele secolului 21. Pentru a continua să contribuie la creșterea competitivității industriei IT și a altor sectoare strategice ale economiei, centrul și-a extins domeniile actuale de activitate, devenind în 2019 un proiect complex la nivel național. Obiectivul de bază a Proiectului „Tekwill”, în calitatea sa de platformă dedicată progresului sectorului IT, este de a asigura un impact major asupra dezvoltării economice a țării prin îmbunătățirea capacităților antreprenoriale și educaționale ale membrilor societății, dar și a potențialului de cercetare și dezvoltare al instituțiilor de învățământ superior, în conformitate cu cererea de pe piața IT.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!