Vine criza crizelor! Deputații au votat modificările legii bugetului pentru anul 2022

Deputații au votat în ședința de astăzi, 8 septembrie, modificarea legii bugetului de stat pentru anul 2022.

Astfel, potrivit modificărilor veniturile bugetului de stat pentru anul curent se majorează de la 52,701 mlrd. lei până la 57,971 mlrd. lei (+10%), iar cheltuielile – de la 72,087 mlrd. lei până la 75,216 mlrd. lei (+4,3%). Respectiv, deficitul bugetului de stat s-a micșorat de la 19,386 mlrd. lei până la 17,245 mlrd. lei (-11%). Deficitul bugetar urmează să fie acoperit atât din surse externe, cât și din cele interne.

Creșterea veniturilor provenite din impozite și taxe este estimată la circa 7,4% (3,534 mlrd lei), a încasărilor din granturi cu circa 53% (1,299 mlrd. lei), precum și a încasărilor din alte venituri – cu circa 19,3%.

Cele mai semnificative majorări sunt înregistrate la grupul „protecția socială” (+1,758 mlrd. lei), necesare pentru acordarea unui suport financiar unic beneficiarilor de toate tipurile de pensii/alocații sociale de stat și majorarea alocațiilor ca ajutor pentru perioada rece a anului.

De asemenea, se prevăd majorări pentru grupul „servicii de stat cu destinație generală” (cu 996,7 mil. lei), ce vor fi utilizate pentru gestionarea crizei energetice, crizei refugiaților din Ucraina și includerea alocațiilor pentru acordarea plății unice pentru susținerea unor angajați din cadrul autorităților/instituțiilor bugetare. Totodată, vor fi majorări pentru Fondul rutier și proiecte de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii.

Volumul alocațiilor pentru investiții capitale se majorează cu 419,7 mil. lei sau cu 15,2%. Pentru a asigura continuitatea lucrărilor de construcție/reconstrucție se majorează și volumul alocațiilor pentru unele proiecte de investiții capitale, precum: proiectul „Susținerea Programului în sectorul drumurilor” – 682,6 mil. lei, „Reabilitarea drumurilor locale” – 95,0 mil. lei, construcția Unității de primiri urgente a Institutului de Medicină Urgentă – 6 mil. lei, ș.a.

Principalele majorări de alocații incluse în proiectul de modificare a bugetului pentru anul 2022 sunt destinate pentru:

Cheltuieli de personal – 54,8 mil lei, inclusiv în contextul majorării de la 1 septembrie 2022 a valorii de referință a salariului pentru angajații din sectorul bugetar;

Asigurarea autorităților/instituțiilor publice cu mijloace financiare suplimentare pentru achitarea resurselor energetice / comunale – 43,4 mil. lei;

Elaborarea și pilotarea modulului Internet-Voting – 8,0 mil. lei;

Modernizarea infrastructurii Postului Vamal Sculeni – 13,3 mil. lei;

Instituirea și funcționarea Punctului de trecere a frontierei de stat Leova-Bumbăta – 8,4 mil. lei;

Suplinirea fondurilor de urgență ale Guvernului – 670 mil. lei;

Acordarea plății unice pentru susținerea unor angajați din cadrul autorităților/instituțiilor bugetare – 567,0 mil. lei, ș.a

Conform estimărilor, ponderea datoriei de stat în PIB la sfârșitul anului 2022 nu va depăși 36,1%, soldul datoriei de stat la data de 31 decembrie 2022 atingând 101,069 mlrd. lei.

Modificarea Legii bugetului de stat 2022 este impusă de circumstanțele în care activează economia națională și a fost necesară pentru atenuarea impactului negativ al crizei energetice și crizei refugiaților asupra populației, instituțiilor publice și agenților economici.

#modificare #buget #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.