Vine criza crizelor! Deputații au votat modificările legii bugetului pentru anul 2022

Deputații au votat în ședința de astăzi, 8 septembrie, modificarea legii bugetului de stat pentru anul 2022.

Astfel, potrivit modificărilor veniturile bugetului de stat pentru anul curent se majorează de la 52,701 mlrd. lei până la 57,971 mlrd. lei (+10%), iar cheltuielile – de la 72,087 mlrd. lei până la 75,216 mlrd. lei (+4,3%). Respectiv, deficitul bugetului de stat s-a micșorat de la 19,386 mlrd. lei până la 17,245 mlrd. lei (-11%). Deficitul bugetar urmează să fie acoperit atât din surse externe, cât și din cele interne.

Creșterea veniturilor provenite din impozite și taxe este estimată la circa 7,4% (3,534 mlrd lei), a încasărilor din granturi cu circa 53% (1,299 mlrd. lei), precum și a încasărilor din alte venituri – cu circa 19,3%.

Cele mai semnificative majorări sunt înregistrate la grupul „protecția socială” (+1,758 mlrd. lei), necesare pentru acordarea unui suport financiar unic beneficiarilor de toate tipurile de pensii/alocații sociale de stat și majorarea alocațiilor ca ajutor pentru perioada rece a anului.

De asemenea, se prevăd majorări pentru grupul „servicii de stat cu destinație generală” (cu 996,7 mil. lei), ce vor fi utilizate pentru gestionarea crizei energetice, crizei refugiaților din Ucraina și includerea alocațiilor pentru acordarea plății unice pentru susținerea unor angajați din cadrul autorităților/instituțiilor bugetare. Totodată, vor fi majorări pentru Fondul rutier și proiecte de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii.

Volumul alocațiilor pentru investiții capitale se majorează cu 419,7 mil. lei sau cu 15,2%. Pentru a asigura continuitatea lucrărilor de construcție/reconstrucție se majorează și volumul alocațiilor pentru unele proiecte de investiții capitale, precum: proiectul „Susținerea Programului în sectorul drumurilor” – 682,6 mil. lei, „Reabilitarea drumurilor locale” – 95,0 mil. lei, construcția Unității de primiri urgente a Institutului de Medicină Urgentă – 6 mil. lei, ș.a.

Principalele majorări de alocații incluse în proiectul de modificare a bugetului pentru anul 2022 sunt destinate pentru:

Cheltuieli de personal – 54,8 mil lei, inclusiv în contextul majorării de la 1 septembrie 2022 a valorii de referință a salariului pentru angajații din sectorul bugetar;

Asigurarea autorităților/instituțiilor publice cu mijloace financiare suplimentare pentru achitarea resurselor energetice / comunale – 43,4 mil. lei;

Elaborarea și pilotarea modulului Internet-Voting – 8,0 mil. lei;

Modernizarea infrastructurii Postului Vamal Sculeni – 13,3 mil. lei;

Instituirea și funcționarea Punctului de trecere a frontierei de stat Leova-Bumbăta – 8,4 mil. lei;

Suplinirea fondurilor de urgență ale Guvernului – 670 mil. lei;

Acordarea plății unice pentru susținerea unor angajați din cadrul autorităților/instituțiilor bugetare – 567,0 mil. lei, ș.a

Conform estimărilor, ponderea datoriei de stat în PIB la sfârșitul anului 2022 nu va depăși 36,1%, soldul datoriei de stat la data de 31 decembrie 2022 atingând 101,069 mlrd. lei.

Modificarea Legii bugetului de stat 2022 este impusă de circumstanțele în care activează economia națională și a fost necesară pentru atenuarea impactului negativ al crizei energetice și crizei refugiaților asupra populației, instituțiilor publice și agenților economici.

#modificare #buget #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.