Vine criza crizelor! Deputații au votat modificările legii bugetului pentru anul 2022

Deputații au votat în ședința de astăzi, 8 septembrie, modificarea legii bugetului de stat pentru anul 2022.

Astfel, potrivit modificărilor veniturile bugetului de stat pentru anul curent se majorează de la 52,701 mlrd. lei până la 57,971 mlrd. lei (+10%), iar cheltuielile – de la 72,087 mlrd. lei până la 75,216 mlrd. lei (+4,3%). Respectiv, deficitul bugetului de stat s-a micșorat de la 19,386 mlrd. lei până la 17,245 mlrd. lei (-11%). Deficitul bugetar urmează să fie acoperit atât din surse externe, cât și din cele interne.

Creșterea veniturilor provenite din impozite și taxe este estimată la circa 7,4% (3,534 mlrd lei), a încasărilor din granturi cu circa 53% (1,299 mlrd. lei), precum și a încasărilor din alte venituri – cu circa 19,3%.

Cele mai semnificative majorări sunt înregistrate la grupul „protecția socială” (+1,758 mlrd. lei), necesare pentru acordarea unui suport financiar unic beneficiarilor de toate tipurile de pensii/alocații sociale de stat și majorarea alocațiilor ca ajutor pentru perioada rece a anului.

De asemenea, se prevăd majorări pentru grupul „servicii de stat cu destinație generală” (cu 996,7 mil. lei), ce vor fi utilizate pentru gestionarea crizei energetice, crizei refugiaților din Ucraina și includerea alocațiilor pentru acordarea plății unice pentru susținerea unor angajați din cadrul autorităților/instituțiilor bugetare. Totodată, vor fi majorări pentru Fondul rutier și proiecte de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii.

Volumul alocațiilor pentru investiții capitale se majorează cu 419,7 mil. lei sau cu 15,2%. Pentru a asigura continuitatea lucrărilor de construcție/reconstrucție se majorează și volumul alocațiilor pentru unele proiecte de investiții capitale, precum: proiectul „Susținerea Programului în sectorul drumurilor” – 682,6 mil. lei, „Reabilitarea drumurilor locale” – 95,0 mil. lei, construcția Unității de primiri urgente a Institutului de Medicină Urgentă – 6 mil. lei, ș.a.

Principalele majorări de alocații incluse în proiectul de modificare a bugetului pentru anul 2022 sunt destinate pentru:

Cheltuieli de personal – 54,8 mil lei, inclusiv în contextul majorării de la 1 septembrie 2022 a valorii de referință a salariului pentru angajații din sectorul bugetar;

Asigurarea autorităților/instituțiilor publice cu mijloace financiare suplimentare pentru achitarea resurselor energetice / comunale – 43,4 mil. lei;

Elaborarea și pilotarea modulului Internet-Voting – 8,0 mil. lei;

Modernizarea infrastructurii Postului Vamal Sculeni – 13,3 mil. lei;

Instituirea și funcționarea Punctului de trecere a frontierei de stat Leova-Bumbăta – 8,4 mil. lei;

Suplinirea fondurilor de urgență ale Guvernului – 670 mil. lei;

Acordarea plății unice pentru susținerea unor angajați din cadrul autorităților/instituțiilor bugetare – 567,0 mil. lei, ș.a

Conform estimărilor, ponderea datoriei de stat în PIB la sfârșitul anului 2022 nu va depăși 36,1%, soldul datoriei de stat la data de 31 decembrie 2022 atingând 101,069 mlrd. lei.

Modificarea Legii bugetului de stat 2022 este impusă de circumstanțele în care activează economia națională și a fost necesară pentru atenuarea impactului negativ al crizei energetice și crizei refugiaților asupra populației, instituțiilor publice și agenților economici.

#modificare #buget #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul construcțiilor din Republica Moldova a intrat pe o pantă descendentă în prima jumătate a anului 2026. Volumul lucrărilor executate în ianuarie-iunie s-a redus cu 8,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Biroului Național de Statistică. Scăderea vine însă după o creștere spectaculoasă de 35,1% înregistrată în primele șase luni din 2025, ceea ce indică și un puternic efect de bază.

Calculele publicate de BNS arată că, în pofida reculului din acest an, volumul total al lucrărilor de construcții din prima jumătate a lui 2026 rămâne cu aproximativ 24% peste nivelul din aceeași perioadă a anului 2024.

Cea mai mare scădere din acest an se observă la lucrările de întreținere și reparații curente. Acestea s-au redus cu 20,7% în ianuarie-iunie, după ce în aceeași perioadă din 2025 crescuseră cu 42,3%.

Construcțiile noi, care reprezintă mai mult de jumătate din întreaga piață, cu o pondere de 51,5%, au scăzut cu 4,9%. Și aici însă nivelul rămâne semnificativ peste cel din 2024, după ce anul trecut lucrările noi avansaseră cu 28,2%.

Un recul de 2,9% a fost înregistrat și în cazul reparațiilor capitale. Acestea reprezintă 23% din totalul lucrărilor de construcții și avuseseră, în prima jumătate a anului trecut, una dintre cele mai mari creșteri din sector – 47,2%.

Singura categorie care a continuat să crească în 2026 este cea a „altor lucrări”, care include demolările și amenajarea terenurilor înainte de începerea construcțiilor. Volumul acestora a avansat cu 11,9%, după o creștere de 13,7% în anul precedent. Ponderea lor în piață rămâne însă redusă, de numai 3%.

Datele BNS scot în evidență o situație și complicată în segmentul clădirilor nerezidențiale. În primele șase luni ale anului, lucrările la spații comerciale, industriale, administrative și alte clădiri nerezidențiale s-au prăbușit cu 19,2%.

Scăderea este cu atât mai vizibilă cu cât, în ianuarie-iunie 2025, același segment înregistrase o creștere de 49,5% față de anul precedent. Chiar și după reculul actual, calculele pe baza indicilor BNS arată că volumul construcțiilor nerezidențiale rămâne cu aproximativ 21% peste nivelul din prima jumătate a anului 2024.

Clădirile rezidențiale au rezistat mai bine. Volumul lucrărilor a scăzut cu doar 2,8% în primele șase luni ale anului, după o creștere de 23,4% în 2025. În consecință, sectorul rezidențial se menține cu aproximativ 20% peste nivelul din 2024.

Construcțiile inginerești, care au cea mai mare pondere în total 41,7% au înregistrat o diminuare de 3,4%. În această categorie intră, între altele, drumurile, rețelele și alte proiecte de infrastructură. În prima jumătate a anului trecut, acest segment crescuse cu 33,5%, astfel încât nivelul din 2026 rămâne cu aproape 29% peste cel din 2024.

Tendința negativă s-a menținut și în trimestrul al doilea. În aprilie-iunie 2026, volumul total al lucrărilor de construcții a scăzut cu 6,3% față de aceeași perioadă din 2025.

Cele mai afectate au fost din nou lucrările de întreținere și reparații curente, cu un declin de 24,1%, urmate de clădirile nerezidențiale, unde volumul lucrărilor s-a redus cu 13,8%.

Construcțiile noi au scăzut în trimestrul al doilea cu 3,8%, iar lucrările la clădirile rezidențiale – cu 5,3%. Construcțiile inginerești au înregistrat o diminuare mai moderată, de 2,4%.

În schimb, reparațiile capitale au crescut cu 9%, iar categoria altor lucrări de construcții a avansat cu 17,7%.