Vine un an dur pentru întreaga Europă: Populația va sărăci, zona euro va intra într-o recesiune mai profundă decât SUA

Zona euro, cea care dă trendul pe întregul continent european și mai ales în Uniunea Europeană, va experimenta o recesiune adâncă, ale cărei efecte se vor simți mai rapid decât în Statele Unite ale Americii sau alte zone ale lumii, estimează unii dintre cei mai prestigioși specialiști în risc din lume.

Zona euro, clubul țărilor ale căror economii dau trendul în toată Europa, va intra în recesiune în 2023 și își va reveni doar firav începând cu 2024, relevă un raport al Swiss Re Institute, de sub umbrela Swiss Re, unul dintre cei mai mari reasigurători din lume. Potrivit prognozelor sursei citate, economia zonei euro va scădea cu 0,2% în 2023, urmând să intre pe o creștere firavă, de doar 1,3%, abia în 2024. La finalul anului 2022, creșterea în zonă este estimată la 3,1%, semnificativ sub estimările de la începutul anului și sub creșterea din 2021, de 5,2%. De altfel, Regatul Unit și țările din zona euro sunt singurele state pentru care cei de la Swiss Re văd o recesiune sigură în 2023. SUA este văzută de specialiștii citați la limită, cu o creștere de maximum 0,1%.

„Fără a lua în calcul materializarea unor riscuri neanticipate privind stabilitatea fincniară, credem că zona euro se va confrunta cu o recesiune mai puternică decât Statele Unite, pe fondul crizei din energie și a creșterii substanțiale a costului vieții, mai ales că mai mulți indicatori relevanți sunt deja în teritoriul recesiunii. În Statele Unite, politica monetară foarte strictă dusă de FED (n.r. sistemul de bănci centrale al SUA) ar putea arunca economia în recesiune. În orice caz, riscul de instabilitate financiară va face ca declinul să fie mai puternic în ambele regiuni amintite”, notează analiza citată.

China e singura care crește, însă nu…”cât China”. Japonia va avea cea mai constantă evoluție. Revenirea va fi lentă, iar populația va sărăci și nu va mai putea susține creșterea, ca după criza COVID

#Europa #criză #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.