VISA, Primăria Municipiului Chișinău și Victoriabank introduc plata contactless în transportul public din Chișinău

VISA, în parteneriat cu Primăria Municipiului Chișinău și Victoriabank, permite efectuarea plăților contactless în transportul public din Republica Moldova.

În cadrul proiectului-pilot, au fost introduse două tehnologii pentru facilitarea plăților și comoditatea cetățenilor: plata clasică fără contact prin validatoare, cum este practicat în orașele mari din întreaga lume, și prin intermediul Tap to Phone – o nouă tehnologie ce permite achitarea călătoriei cu un card contactless sau cu propriul smartphone.

Pentru efectuarea plăților contactless cu ajutorul tehnologiei clasice, autobuzele și troleibuzele din Chișinău vor fi dotate cu validatoare staționare pe bare, precum și validatoare portabile pentru taxatori. Cu ajutorul validatoarelor portabile, se vor înregistra călătoriile gratuite pentru categoriile privilegiate de pasageri. Pentru a plăti o călătorie, este suficient a apropia un card contactless sau orice dispozitiv cu un modul NFC de validator și confirmarea plății printr-o notificare. Utilizatorii vor putea, de asemenea, să urmărească istoricul călătoriilor și ruta vehiculului online în aplicație, disponibilă pentru sistemul iOS și Android.

Tehnologia Tap to Phone este unică prin faptul că nu necesită echipament special, cu excepția smartphone-urilor, ce au fost distribuite taxatorilor. Astfel, telefoanele pot fi utilizate în calitate de terminale de plată, oferind utilizatorilor posibilitatea de a plăti rapid și în siguranță pentru călătorie cu cardul contactless, smartphone-ul, ceasul inteligent, brățara de fitness sau alt dispozitiv ce acceptă modulul NFC. Este suficientă doar o atingere cu un card sau un dispozitiv portabil având un modul NFC fără a fi nevoie de a descărca aplicația. Plata se efectuează într-o fracțiune de secundă, după care indicatorii de pe smartphone-ul taxatorului se luminează și apare o confirmare a plății cu succes.

„Una dintre direcțiile strategice globale ale Visa este dezvoltarea orașelor inteligente. Suntem convinși că atingerea acestui obiectiv este strâns legată de componenta de transport, motiv pentru care implementăm peste 500 de proiecte pentru transport în întreaga lume. Cu plata contactless, pasagerii se pot bucura de o experiență de călătorie aproape perfectă, într-un mediu urban, pot reduce la minimum utilizarea numerarului și se pot simți în siguranță. Suntem recunoscători partenerilor noștri pentru sprijinul în dezvoltarea transportului ecosistemic contactless în Republica Moldova, care va ridica economia fără numerar la un nivel nou”, a subliniat Svetlana Cirva, Vicepreședinte, Manager Regional Visa în Ucraina, Belarus și Moldova.

„Victoriabank este singura bancă din Republica Moldova care a investit în tehnologia NFC, prin dezvoltarea propriului portmoneu electronic (VB24 Pay), iar acum lansăm tehnologia Tap2Phone, care va ușura în mod semnificativ plățile cu cardul. Împreună cu Visa, deschidem noi oportunități și tehnologii deja practicate în alte capitale europene, care simplifică oamenilor achitarea serviciului de călătorie rapid și comod. Lucru de care avem cu adevărat nevoie într-o lume aflată în continuă mișcare!”, a declarat Președintele Victoriabank, Bogdan Pleșuvescu.

„Inițierea acestui proiect reprezintă un prim pas pentru dezvoltarea transportului public din capitală prin oferirea unor servicii de calitate cetățenilor, iar cu suportul partenerilor și a tehnologiilor implementate de VISA această inițiativă poate fi realizată în cadrul regiilor de transport public municipal. ” a accentuat Primarul General, Ion Ceban.

Ca parte a proiectului-pilot, serviciul de plată prin intermediul validatoarelor contactless va fi disponibil pe rutele de autobuz nr. 9 și de troleibuz nr. 32. La rândul lor, locuitorii și oaspeții orașului vor putea utiliza modalitatea de plată Tap to Phone pe rutele de autobuz nr. 19, 26, 33, dar și cele de troleibuzul nr. 10.

Introducerea plății contactless va oferi pasagerilor posibilitatea de a face plăți rapide, convenabile și securizate în timpul călătoriilor, iar agentul de transport va optimiza procesele de circulație și înregistrare a pasagerilor, dar și de reducere a costurilor asociate sistemelor de transport.

#tichetare electronică #Visa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.