Recunoaşterea facială se răspândește activ în viaţa ruşilor. Chiar și la supermarket ”se plăteşte cu faţa”

11 Mart. 2021, 10:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Irina Luca
11 Mart. 2021, 10:25 // Actual //  Irina Luca

Recunoaşterea facială avansează cu viteză mare în Rusia – împânzită de camere de supraveghere de la metrou şi până la casa de marcat supermarketurilor – între progresul tehnologic şi temeri de derive în benficiul autorităţilor, relatează AFP.

Îţi dai masca de protecţie jos, te uiţi la cameră şi, gata, ţi-ai plătit cumpărăturile!

La casele automate ale unuia dintre principalele lanţuri de supermarketuri ruseşti, clienţii curioşi testează noutatea introdusă săptămâna aceasta la Moscova de X5, primul grup de distribuţie din ţară.

Grupul, din care fac parte supermarketurile omniprezente Perekrestok şi Piaterocika, s-a asociat cu sistemul de plată Visa şi Sberbank, cea mai importantă bancă rusească şi un gigant public, aflat în prezent în transformare într-un mastodont digital.

De la 52 câte există în prezent la Moscova, numărul supermarketurilor conectate la sistem urmează să crească la 3.000 în întreaga Rusie – până la sfârşitul lui 2021, declară pentru AFP directorul Inovaţiei la X5 Ivan Melnik.

”Este practic, nu trebuie să ai portofelul la tine sau să-ţi scoţi telefonul din buzunar. Trebuie doar să apeşi pe un buton şi plăteşti cu faţa”, declară Melnik.

El dă asigurări că aceste tranzacţii sunt ”sigure, securizate, criptate”, iar tentative de uzurpare a identităţii sunt excluse cu ajutorul unor camere de tip 3D, care măsoară adâncimea feţei.

”În cazul persoanelor în vârstă, bineînţeles că este ceva nou” şi poate antrena o ”pierdere a încrederii”, recunoaşte el. ”Dar eu consider această idee foarte cool”, declara rmarţi, pe un culoar al unui Perekrestok la Moscova, Andreï Epifanov, în vârstă de 28 de ani, un angajat al băncii private Alfa Bank.

PANDEMIA, CATALIZATOR

În spatele acestui sistem de află Sberbank care le propune de mai multe luni zecilor de milioane de clienţăi ai săi – grupul susţine că 70% din populaţia rusă îi utilizează serviciile – să-şi înregistreze datele biometrice pentru a accede la plata cu recunoaştere facială.

Pandemia de Covid-19 a provocat un salt înainte al acestor tehnologii.

”Dorinţa ruşilor de a se proteja în timpul pandemiei a propulsat cererea plăţilor fără numerar”, dă asigurări, într-un comunicat, Mihail Berner, însărcinatul Rusiei la Visa, care apreciază că această tendinţă va continua după pandemie.

Potrivit ediţiei de miercuri a cotidianului Kommersant, autorităţile sunt însă frustrate de înaintarea lentă a colectării datelor biometrice – lansată în 2018.

Obiectivul ar fi o creştere a numărului persoanelor care au cedat aceste date autorităţilor de la 164.000, în prezent, la peste 70 de milioane în doi ani, scrie news.ro.

Cotidianul, care citează o sursă din dosar, scrie că, în vederea unei accelerări a procesului, unele servicii publice ar putea să devină inaccesibile celor refractari.

„NU AM CONSIMŢIT!”

La Moscova, primăria şi-a consolidat uriaşul arsenal de peste 100.000 de camere de supraveghere – unul dintre cele mai importante din lume – şi l-a folosit pentru a controla respectarea izolării şi a carantinelor impuse din cauza Covid-19.

Metroul de la Moscova a început, în septembrie 2020, să monteze camere de recunoaştere facială pe porticuri. La începutul lui martie, oraşul a anunţat că toate staţiile de metrou din capitală sunt echipate cu aceste camere – deocamdată în vederea supravegherii, iar în curând în vederea plăţii.

”Numai persoanele care se află pe lista persoanelor căutate sunt controlate”, anunţa într-un interviu acordat site-ului Lenta.ru, la începutul lui martie, adjunctul directorului metroului, însărcinat cu securitatea, Andrei Kichighin.

”Informaţiile sunt stocate într-un centru de date la care au acces numai forţele de ordine”, anunţa el, precizând că de la lansarea acestui sistem, în septembrie, au fost arestate aproximativ 900 de persoane.

În vederea plăţii este necesară exprimarea consimţământului, însă nu este cazul şi în privinţa camerelor municipalităţii care folosesc recunoaşterea facială în vederea arestării unor presupuşi infractori.

”Potrivit legii, cetăţenii trebuie să consimtă la folosirea datelor biometrice, însă, în cazul recunoaşterii faciale, noi nu am consimţit”, tună o campanie împotriva ”supravegherii în masă”. Asociaţia apărării libertăţilor digitale Roskomsvoboda a lansat anul trecut o petiţie,

Îngrijorările au crescut în timpul manifestaţiilor de la începutul lui 2021 în susţinerea opozantului politic Aleksei Navalnîi.

O activistă de prim-plan diin opoziţie, Aliona Popva, a denunţat utilizarea recunoaşterii faciale în vederea identificării celor prezenţi la adunări.

Realitatea Live

02 Oct. 2022, 05:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
02 Oct. 2022, 05:20 // Actual //  Lupu Eduard

Daunele economice cauzate de oprirea fluxurilor de gaze ruseşti se adună rapid în Europa şi riscă să eclipseze în cele din urmă impactul crizei financiare globale din 2009, scrie Bloomberg.

Bazându-se pe un model al pieţei şi economiei energetice europene, Bloomberg Economics proiectează o contracţie de 1% a produsului intern brut, scăderea începând cu al patrulea trimestru. Dacă lunile următoare vor găzdui o iarnă aspră, iar cei 27 de membri ai Uniunii Europene nu reuşesc să împartă eficient rezervele limitate de combustibil, contracţia ar putea ajunge până la 5%.

Criza este aproape la fel de severă ca recesiunea din 2009. Şi chiar dacă această soartă încă poate fi evitată, economia zonei euro este încă pe cale să-şi petreacă anul 2023 suferind a treia cea mai mare contracţie de la al Doilea Război Mondial, Germania fiind printre cele mai afectate state de pe continent.

„Europa se îndreaptă foarte clar către o recesiune destul de profundă”, a declarat Maurice Obstfeld, un fost economist-şef la FMI, care este acum membru senior la Institutul Peterson pentru Economie Internaţională din Washington.

Perspectivele sumbre împing guvernele, la şapte luni de la izbucnirea războiului în Ucraina, să pompeze miliarde de euro în gospodăriile afectate, în acelaşi timp în care sunt nevoite să intervină financiar pentru a salva companiile lovite de criză, impunând, totodată, o serie de restricţii energetice pentru a amortiza şocurile economice. Şi acele eforturi de salvare ar putea să nu fie încă insuficiente.

Contribuind la presiunea asupra companiilor şi consumatorilor, Banca Centrală Europeană strânge, de asemenea, economia, deoarece noua sa concentrare asupra inflaţiei în creştere determină cea mai rapidă creştere a ratelor dobânzilor din istoria sa. Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a declarat luni că se aşteaptă ca factorii de decizie să ridice costurile împrumuturilor la următoarele reuniuni. Comercianţii sunt de părere că Banca Centrală va impune o creştere de 75 de puncte de bază la următoarea reuniune de politică monetară din 27 octombrie.

„Perspectivele se întunecă”, a spus Lagarde parlamentarilor UE la Bruxelles. „Ne aşteptăm ca activitatea să încetinească considerabil în trimestrele următoare.”
Cu toate acestea, oficialii europeni continuă să facă eforturi substanţiale pentru a evita coşmarul economic de la orizont. Potrivit Bloomberg NEF, eforturile Europei de a cumpăra gaz natural lichefiat ar putea compensa lipsa gazelor ruseşti pentru iarna de anul acesta.

Regiunea ar putea importa cu aproape 40% mai mult GNL în iarna viitoare decât în anul precedent, în timp ce vara viitoare ar putea creşte achiziţiile cu aproximativ 14% pentru a reconstrui stocurile pierdute, a spus BNEF într-un raport publicat marţi. Pe lângă distrugerea cererii din cauza preţurilor mai mari la energie, aceste transporturi sunt suficiente pentru a acoperi oprirea completă a livrărilor ruseşti de la 1 octombrie, se arată în comunicat.

Pentru a obţine combustibil suplimentar, cumpărătorii europeni vor trebui să cumpere cu 90% mai mult GNL decât au asigurat prin contracte pe termen lung, sporind şi mai mult concurenţa cu Asia. Acest lucru va sprijini preţurile globale ale gazelor care au crescut de când Europa a încercat să-şi reducă dependenţa de Rusia, după ce marele furnizor a invadat Ucraina la sfârşitul lunii februarie.

Totuşi, instabilitatea preţurilor la gaze continuă să fie o realitate semnificativ periculoasă. Gazele naturale europene au avansat după patru zile de pierderi, deoarece problemele raportate la conducta Nord Stream, închisă în prezent, au sporit incertitudinea cu privire la viitoarea aprovizionare rusească.

Contractele futures de referinţă au crescut cu până la 6,4%, după ce au scăzut la un minim de două luni la începutul acestei săptămâni. Luni seara, Nord Stream a raportat o cădere de presiune pe ambele şiruri ale conductei şi a declarat că investighează incidentul. Deşi închiderea legăturii nu are niciun impact asupra proviziilor, problema în cauză creşte periculos nervozitatea pe piaţă.

Nord Stream, conducta care circulă sub Marea Baltică, a livrat anul trecut aproape 40% din gazul Rusiei către Europa. Dar Gazprom PJSC a redus fluxurile pe acea rută în mai multe etape începând din iunie, invocând o serie de probleme tehnice, înainte de a opri complet livrările. Nord Stream 2, care trece aproape de prima conductă, a fost construită şi umplută cu gaz anul trecut, dar nu a livrat niciodată combustibil în Europa, pe fondul distanţei dintre Kremlin şi Occident.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău