Recunoaşterea facială se răspândește activ în viaţa ruşilor. Chiar și la supermarket ”se plăteşte cu faţa”

11 Mart. 2021, 10:25
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
11 Mart. 2021, 10:25 // Actual //  MD Bani

Recunoaşterea facială avansează cu viteză mare în Rusia – împânzită de camere de supraveghere de la metrou şi până la casa de marcat supermarketurilor – între progresul tehnologic şi temeri de derive în benficiul autorităţilor, relatează AFP.

Îţi dai masca de protecţie jos, te uiţi la cameră şi, gata, ţi-ai plătit cumpărăturile!

La casele automate ale unuia dintre principalele lanţuri de supermarketuri ruseşti, clienţii curioşi testează noutatea introdusă săptămâna aceasta la Moscova de X5, primul grup de distribuţie din ţară.

Grupul, din care fac parte supermarketurile omniprezente Perekrestok şi Piaterocika, s-a asociat cu sistemul de plată Visa şi Sberbank, cea mai importantă bancă rusească şi un gigant public, aflat în prezent în transformare într-un mastodont digital.

De la 52 câte există în prezent la Moscova, numărul supermarketurilor conectate la sistem urmează să crească la 3.000 în întreaga Rusie – până la sfârşitul lui 2021, declară pentru AFP directorul Inovaţiei la X5 Ivan Melnik.

”Este practic, nu trebuie să ai portofelul la tine sau să-ţi scoţi telefonul din buzunar. Trebuie doar să apeşi pe un buton şi plăteşti cu faţa”, declară Melnik.

El dă asigurări că aceste tranzacţii sunt ”sigure, securizate, criptate”, iar tentative de uzurpare a identităţii sunt excluse cu ajutorul unor camere de tip 3D, care măsoară adâncimea feţei.

”În cazul persoanelor în vârstă, bineînţeles că este ceva nou” şi poate antrena o ”pierdere a încrederii”, recunoaşte el. ”Dar eu consider această idee foarte cool”, declara rmarţi, pe un culoar al unui Perekrestok la Moscova, Andreï Epifanov, în vârstă de 28 de ani, un angajat al băncii private Alfa Bank.

PANDEMIA, CATALIZATOR

În spatele acestui sistem de află Sberbank care le propune de mai multe luni zecilor de milioane de clienţăi ai săi – grupul susţine că 70% din populaţia rusă îi utilizează serviciile – să-şi înregistreze datele biometrice pentru a accede la plata cu recunoaştere facială.

Pandemia de Covid-19 a provocat un salt înainte al acestor tehnologii.

”Dorinţa ruşilor de a se proteja în timpul pandemiei a propulsat cererea plăţilor fără numerar”, dă asigurări, într-un comunicat, Mihail Berner, însărcinatul Rusiei la Visa, care apreciază că această tendinţă va continua după pandemie.

Potrivit ediţiei de miercuri a cotidianului Kommersant, autorităţile sunt însă frustrate de înaintarea lentă a colectării datelor biometrice – lansată în 2018.

Obiectivul ar fi o creştere a numărului persoanelor care au cedat aceste date autorităţilor de la 164.000, în prezent, la peste 70 de milioane în doi ani, scrie news.ro.

Cotidianul, care citează o sursă din dosar, scrie că, în vederea unei accelerări a procesului, unele servicii publice ar putea să devină inaccesibile celor refractari.

„NU AM CONSIMŢIT!”

La Moscova, primăria şi-a consolidat uriaşul arsenal de peste 100.000 de camere de supraveghere – unul dintre cele mai importante din lume – şi l-a folosit pentru a controla respectarea izolării şi a carantinelor impuse din cauza Covid-19.

Metroul de la Moscova a început, în septembrie 2020, să monteze camere de recunoaştere facială pe porticuri. La începutul lui martie, oraşul a anunţat că toate staţiile de metrou din capitală sunt echipate cu aceste camere – deocamdată în vederea supravegherii, iar în curând în vederea plăţii.

”Numai persoanele care se află pe lista persoanelor căutate sunt controlate”, anunţa într-un interviu acordat site-ului Lenta.ru, la începutul lui martie, adjunctul directorului metroului, însărcinat cu securitatea, Andrei Kichighin.

”Informaţiile sunt stocate într-un centru de date la care au acces numai forţele de ordine”, anunţa el, precizând că de la lansarea acestui sistem, în septembrie, au fost arestate aproximativ 900 de persoane.

În vederea plăţii este necesară exprimarea consimţământului, însă nu este cazul şi în privinţa camerelor municipalităţii care folosesc recunoaşterea facială în vederea arestării unor presupuşi infractori.

”Potrivit legii, cetăţenii trebuie să consimtă la folosirea datelor biometrice, însă, în cazul recunoaşterii faciale, noi nu am consimţit”, tună o campanie împotriva ”supravegherii în masă”. Asociaţia apărării libertăţilor digitale Roskomsvoboda a lansat anul trecut o petiţie,

Îngrijorările au crescut în timpul manifestaţiilor de la începutul lui 2021 în susţinerea opozantului politic Aleksei Navalnîi.

O activistă de prim-plan diin opoziţie, Aliona Popva, a denunţat utilizarea recunoaşterii faciale în vederea identificării celor prezenţi la adunări.

23 Mai 2026, 10:37
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
23 Mai 2026, 10:37 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Companiile din industria criptomonedelor accelerează pregătirile pentru un risc care până recent era considerat o amenințare îndepărtată. Este vorba de apariția computerelor cuantice capabile să spargă sistemele actuale de securitate și să compromită blockchain-uri precum Bitcoin.

Potrivit unei analize publicate de Financial Times, marile companii din domeniu încep să investească în așa-numita criptografie „post-cuantică”, pe fondul estimărilor potrivit cărora primele computere cuantice cu aplicații practice ar putea apărea până în anul 2030.

„Amenințarea a trecut de la teoretică la credibilă”, a declarat Ayo Akinyele, șeful departamentului de inginerie de la RippleX, divizia blockchain a companiei ripple.com.

Riscul este considerat deosebit de mare pentru criptomonede, deoarece fondurile furate din blockchain sunt dificil de recuperat și pot fi transferate anonim. Vulnerabilitatea este legată de structura portofelelor digitale: fiecare utilizator deține o cheie publică și una privată, iar calculatoarele cuantice ar putea, teoretic, să decripteze aceste chei și să ofere atacatorilor acces la fonduri.

Mai multe companii au început deja să pregătească măsuri de protecție. Printre acestea se numără ripple.com, ethereum.org și circle.com, care dezvoltă soluții de securitate și portofele rezistente la atacuri cuantice.
Analiștii estimează însă că transformarea va necesita timp și investiții masive. Gautam Chhugani, analist pentru active digitale la Bernstein, consideră că industria va avea nevoie de trei până la cinci ani și investiții de „câteva miliarde, dacă nu sute de miliarde de dolari” pentru a se adapta.
Îngrijorările au crescut și după ce cercetători ai google.com. au publicat un studiu care sugerează că sistemele criptografice ar putea fi sparte cu mai puține resurse decât se credea anterior.

Cu toate acestea, nu toți specialiștii cred că pericolul este iminent. Unii experți susțin că obstacolele tehnologice sunt încă uriașe și că vulnerabilitățile legate de inteligența artificială reprezintă un risc mai apropiat și mai periculos pentru industrie.

Cea mai mare provocare rămâne însă Bitcoin, considerat cel mai descentralizat blockchain din lume. Liderii din industrie avertizează că protejarea sa va necesita o coordonare fără precedent între dezvoltatori și comunitate, iar până în prezent nu există o soluție comună clară.