Visezi la o casă pe insulă? Sardinia îți oferă 15 mii de euro pentru a o cumpăra

Sardinia oferă 15.000 de euro celor care își cumpără o casă pe insulă. Administrația deja a alocat 45 de milioane de euro pentru a ajuta familiile la achiziționarea sau renovarea primei locuințe. Una din condiții este ca achiziția să se facă într-o localitate cu mai puțin de 3 mii de locuitori, scrie publicația The Mayor.eu.

Ajutorul din partea guvernului pentru achiziționarea proprietății vine ca un grant nerambursabil către gospodărie și poate ajunge până la 15.000 de euro. În orice caz, nu poate acoperi mai mult de 50% din valoarea casei sau a costurilor renovării și nu poate depăși suma declarată.

Grantul se acordă celor care își înregistrează reședința într-un oraș mic din Sardinia sau celor care își transferă reședința înregistrată în termen de 18 luni de la cumpărarea casei sau de la data finalizării lucrărilor.

Persoanele care își au deja reședința inițială într-un alt oraș mic de pe insulă nu pot aplica pentru grant.

Președintele Sardiniei, Christian Solinas, a explicat că măsura a fost adoptată cu scopul de a face insula un loc mai bun de locuit și pentru a oferi noi oportunități cetățenilor.

„Am creat condițiile pentru ca tinerii să decidă să rămână și să (dezvolte) structura economică a celor mai fragile teritorii”, a spus acesta.

El speră ca prin aceste granturi, tot mai mulți tineri să decidă să-și întemeieze familii aici, Pe lângă această inițiativă regională, există și alte proiecte dedicate reabilitării locuințelor abandonate. Printre acestea se numără și proiectul de case la 1 euro, care a prins rădăcini și în Sardinia. Printre municipalitățile insulare implicate sunt Montresta, Nulvi, Romana, Ollolai și Bonnanaro.

#grant #euro #Sardinia #insula #casa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.