Visezi la o casă pe insulă? Sardinia îți oferă 15 mii de euro pentru a o cumpăra

Sardinia oferă 15.000 de euro celor care își cumpără o casă pe insulă. Administrația deja a alocat 45 de milioane de euro pentru a ajuta familiile la achiziționarea sau renovarea primei locuințe. Una din condiții este ca achiziția să se facă într-o localitate cu mai puțin de 3 mii de locuitori, scrie publicația The Mayor.eu.

Ajutorul din partea guvernului pentru achiziționarea proprietății vine ca un grant nerambursabil către gospodărie și poate ajunge până la 15.000 de euro. În orice caz, nu poate acoperi mai mult de 50% din valoarea casei sau a costurilor renovării și nu poate depăși suma declarată.

Grantul se acordă celor care își înregistrează reședința într-un oraș mic din Sardinia sau celor care își transferă reședința înregistrată în termen de 18 luni de la cumpărarea casei sau de la data finalizării lucrărilor.

Persoanele care își au deja reședința inițială într-un alt oraș mic de pe insulă nu pot aplica pentru grant.

Președintele Sardiniei, Christian Solinas, a explicat că măsura a fost adoptată cu scopul de a face insula un loc mai bun de locuit și pentru a oferi noi oportunități cetățenilor.

„Am creat condițiile pentru ca tinerii să decidă să rămână și să (dezvolte) structura economică a celor mai fragile teritorii”, a spus acesta.

El speră ca prin aceste granturi, tot mai mulți tineri să decidă să-și întemeieze familii aici, Pe lângă această inițiativă regională, există și alte proiecte dedicate reabilitării locuințelor abandonate. Printre acestea se numără și proiectul de case la 1 euro, care a prins rădăcini și în Sardinia. Printre municipalitățile insulare implicate sunt Montresta, Nulvi, Romana, Ollolai și Bonnanaro.

#grant #euro #Sardinia #insula #casa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.